Pe cine afectează akedia?

Între duhurile care bântuiau ieri, dar care devorează și astăzi sufletele oamenilor, se află unul de temut, înfricoșător, prin efectele devastatoare asupra omului. Părinții pustiului l-au denumit cu termenul grecesc akedie.

Akedia intervine în viața omului atunci când atenția acordată timpului și capacității de a trăi clipa prezentă scade până ce omul ajunge să se gândească că nu s-a născut decât ca să facă umbră pământului. Akedia este plictisul și presupune pierderea echilibrului vieții.

Să vedem acum cum se manifestă acest duh în rândul monahilor, dar și al oamenilor care sunt în lume și au familie.

Evagrie Ponticul, unul din Părinții nevoitori în Egiptul secolului al IV-lea creștin, descrie foarte amănunțit lucrarea acestui duh. El povestește cum un monah citea din Scriptură în chilia lui. Brusc a început să bombăne că lumina e prea slabă. Pe urmă s-a simțit obosit. Așa că s-a întins și și-a pus Biblia sub cap, ca pernă. Totuși, somnul nu-l prindea deloc. Perna era prea tare. S-a sculat și a ieșit să vadă dacă nu-l vizitează vreun frate. După asta a început să bombăne pentru că frații au inimi de piatră, fiindcă l-au uitat. Pe urmă a intrat iar în chilie. S-a supărat pentru că era umezeală mare. A început să simtă mâncărimi din cauza ciorapilor. Nu-i mai plăcea nimic din ce avea el. Nu se mai putea suporta pe sine.

Cine este atins de demonul akediei vrea să iasă din propria piele. Nu se mai simte bine în pielea lui. Vrea să fie întotdeauna altundeva, nu acolo unde se află. Iar vinovați sunt mereu ceilalți, care nu-l înțeleg. Totul îl deranjează, vremea de afară și oamenii deopotrivă. Fie are prea mulți în jurul lui, fie nu, așa că nu se poate bucura cu nimeni.

Oamenii care suferă de akedie sunt întotdeauna împrăștiați.

Dar v-am promis la început să vă dau și exemplul akediacului casnic, din lume. Iată-l. Un bărbat stă în bucătăria casei lui, alături de soție și răsfoiește ziarul. Bodogăne și e nemulțumit de tot ce citește și de jurnaliștii care au scris asemenea prostii. Apoi se duce pe-afară să ia aer. Dar nu stă mult și se întoarce. Nu-i place cum e vremea. Se uită să vadă ce e de mâncare. Începe cearta cu soția: de ce a gătit asta și nu ailaltă. Ar fi avut poftă de cu totul altceva. Bărbatul este insuportabil. Dă drumul la televizor pentru a-și alunga proasta dispoziție. Dar degeaba. Nimic nu-i dă satisfacție. E în permanență nemulțumit și indispus. Nu poate savura nimic din ceea ce l-ar putea mulțumi. Tot ce face are doar scopul de a-i astupa golul interior. Dar se plânge că are prea multe pe cap.

Am vorbit destul despre efectele akediei asupra omului. Ce e de făcut? Care ar fi terapia împotriva acestui duh necruțător?

Cunoașterea de sine, găsirea stabilității, acestea sunt remediul. Cum ajungem însă la stabilitate? Trebuie să ne obișnuim cu un program ordonat de muncă, e nevoie să renunțăm de asemenea la căutarea unor posibilități de scăpare exterioare și să căutăm relații solide cu cei din jurul nostru. Akediacii au nevoie de oameni care să-i susțină și să nu-i lase să-și piardă echilibrul interior. Doar astfel cei afectați vor ajunge să se suporte pe ei înșiși. (Adaptare după o pildă din volumul „Arta de a găsi dreapta măsură”, Anselm Grün, Editura All, 2015)