Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Pe urmele Sfântului Pavel, în Cipru

Pe urmele Sfântului Pavel, în Cipru

Un articol de: Cornel Cadar - 18 Iun, 2010

Cipru este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană, după Sicilia şi Sardinia. O linie verde, zonă de demarcaţie - sub control ONU - închisă până în anul 2003, dar astăzi deschisă prin şase puncte de trecere, desparte Republica Cipru de teritoriile ocupate în nord de trupele turceşti în anul 1974. Până şi capitala, Nicosia, este despărţită. Din anul 2008 a fost deschisă o trecere şi, pe baza unui document, pe la punctul de control, se poate merge dintr-o parte în alta. Autoproclamata "Republica turcă Ciprul de Nord", o treime din întreaga insulă, niciodată recunoscute de comunitatea internaţională, este locuită de turci ciprioţi, de religie musulmană. În sud, Republica Cipru, ţară din Uniunea Europeană, este locuită de grecii ciprioţi, majoritar ortodocşi, mult mai dezvoltaţi economic. Biserică Catolică, minoritară (cca 25.000 de maroniţi, armeni şi romano-catolici), ţine de Patriarhia Latină de Ierusalim şi de Custodia Ţării Sfinte. Printre aceştia din urmă sunt şi muncitori imigranţi, originari din Asia şi Africa.

În cartea Faptele Apostolilor, Cipru apare de cel puţin şase ori. Este prima etapă a primei călătorii misionare a Sfântului Pavel, la care au luat parte Barnaba, cel care se trăgea din această insulă, şi Marcu. Pavel a ajuns mai întâi în portul din Paphos, în sud-vestul insulei. Apoi, pentru a purta Evanghelia, în insulă a revenit Barnaba. În celelalte călătorii, apostolul neamurilor a trecut de-a lungul coastelor Ciprului.

Benedict al XVI-lea a vizitat această insulă între 4 şi 6 iunie, fiind primul papă din istorie care a pus piciorul în insulă. "Vă dorim alături de noi…", i-a spus papei Benedict Hrysostomos, arhiepiscopul ortodox al Ciprului, întâlnindu-l în Vatican în iunie 2007. La invitaţia guvernului şi a Bisericii Ortodoxe, în noiembrie 2008, Comunitatea "Sfântul Egidiu" a organizat o zi de rugăciune în Cipru, la care au participat peste trei mii de persoane. În martie 2009, noul preşedinte al Republicii Cipru, Dimitri Christofias, fiind în vizită oficială în Vatican, l-a invitat pe Sfântul Părinte în Cipru. În octombrie 2009, comisiile catolică şi ortodoxă s-au reunit la Paphos. Astfel, papa a vizitat Cipru la invitaţia Bisericii Ortodoxe, a autorităţilor statale şi a Bisericii Catolice.

Trei zile intense de întâlniri cu personalităţi religioase şi civile, sub semnul păcii şi al ecumenismului. Papa a binecuvântat un arbore de măslin, semn al mesajului păcii pe care l-a purtat, a vizitat comunitatea catolică şi s-a întâlnit cu arhiepiscopul ortodox.

Vineri, 4 iunie, după ceremonia de bun-venit de la Paphos, a urmat o celebrare ecumenică la Biserica "Haghia Kiriaki Chyrisopolitissa". Este un loc de cult ortodox deschis şi catolicilor, şi anglicanilor încă din anul 1987 din voinţa episcopului ortodox de Paphos de atunci, actualul arhiepiscop al Ciprului. Biserica se deschide spre situl arheologic unde se află vestigiile bazilicii paleocreştine din secolul al IV-lea. "Sanctitate, de aici pornesc rădăcinile creştine ale Europei şi de aici temeliile noastre spirituale, bazele civilizaţiei creştine europene. Pe bună dreptate, Cipru este numit "perla creştinării Europei", a spus arhiepiscopul. Benedict al XVI-lea a mulţumit arhiepiscopului Hrysostomos al II-lea pentru cuvintele de bun- venit şi mitropolitului de Paphos, Gheorghios, care îl găzduieşte. A salutat şi creştinii celorlalte confesiuni, inclusiv cei care aparţin comunităţilor armeană, luterană şi anglicană. "Aceasta este comuniunea, reală, deşi imperfectă, care deja acum ne uneşte şi care ne îndeamnă să depăşim divizările dintre noi şi să luptăm pentru a reface acea deplină uniune vizibilă, care este voită de Domnul pentru toţi urmaşii săi", a spus pontiful.

Cu comunitatea catolică din Cipru s-a întâlnit la Şcoala elementară "Sfântul Maron" (una dintre cele 22 de instituţii catolice de învăţământ din Cipru) sâmbătă, 5 iunie, după întâlnirea cu preşedintele republicii, cu autorităţile civile şi membrii corpului diplomatic. "Cultivaţi o mai mare unitate cu ceilalţi creştini şi dialogul între religii", le-a spus catolicilor, iar pe tineri i-a îndemnat: "Fiţi generoşi cu timpul şi talanţii voştri!" Au urmat vizita la Preafericirea Sa Hrysostomos al II-lea şi Sfânta Liturghie cu preoţii, călugării, călugăriţele, diaconii, cateheţii şi membrii mişcărilor bisericeşti din Cipru în Biserica "Sfânta Cruce" din Nicosia.

Momentul culminant al celei de-a 16-a călătorii apostolice (a 19-a ţară vizitată) a fost duminică, 6 iunie, când în cadrul Liturghiei, celebrată în Palatul Sportului "Elefteria" din capitala Nicosia, papa a încredinţat documentul "Instrumentul de lucru" (în patru limbi: engleză, franceză, italiană şi arabă) al apropiatului Sinod pentru Orientul Mijlociu membrilor Consiliului presinodal, alcătuit din şapte patriarhi din Orientul Mijlociu şi din trei responsabili din Vatican. Au participat 30 de episcopi, toţi patriarhii din Orientul Mijlociu şi circa 10 mii de persoane. Au asistat la Liturghie atât preşedintele republicii, cât şi Preafericirea Sa Hrysostomos al II-lea.