Alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite au venit și s-au dus. A curs multă cerneală și s-au agitat mulți biți. Urmează alegerile din România. Unii s-au bucurat, alții mai puțin.
Prezentare de carte: „Sfântul Vasile cel Mare, închinare la 1.630 de ani“
În anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare şi al tuturor Părinţilor Capadocieni, la împlinirea a 1.630 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui arhiepiscop al Cezareii Capadociei, din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în cadrul Editurii Basilica a Patriarhiei Române, a fost republicat, într-o formă revizuită, completată şi cu o ţinută grafică deosebită, volumul de studii academice dedicat Sfântului Vasile cel Mare în anul 1979. Ediţia actuală, intitulată Sfântul Vasile cel Mare, închinare la 1.630 de ani, deschide seria Studia Basiliana a publicaţiilor ce vor fi dedicate anul acesta celui care a fost supranumit în unele scrieri bisericeşti „împăratul cuvintelor duhovniceşti“, „lauda Bisericii“ sau „gura de foc a Duhului Sfânt“. Bucurându-se de Cuvântul înainte al Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care subliniază importanţa volumului „în contextul societăţii contemporane secularizate“ şi arată că Sfântul Vasile „rămâne până astăzi un apărător al dreptei credinţe în Sfânta Treime, un dascăl al vieţii liturgice, al vieţii de familie, al vieţii monahale şi al lucrării filantropice a Bisericii, precum şi un teolog al înţelepciunii divine exprimată în Scripturi şi făpturi“, cartea conţine şi prefaţa patriarhului Iustin Moisescu (patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la momentul apariţiei primei ediţii în 1979), iar seria studiilor academice debutează cu un articol al patriarhului Teoctist Arăpaşu, pe atunci Mitropolit al Moldovei, despre Opera Sfântului Vasile cel Mare în evlavia credincioşilor ortodocşi români. Alţi doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au contribuit cu studii la volumul omagial, IPS Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului (Ideile sociale în opera Sfântului Vasile cel Mare) şi PS Timotei Seviciu (Spiritualitatea Sfântului Vasile cel Mare). Sub coordonarea domnului academician prof. univ. dr. Emilian Popescu, căruia i s-a alăturat şi domnul lect. dr. Adrian Marinescu, secretar ştiinţific al Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti, ediţiei de faţă i s-au adus unele modificări importante şi necesare, precum includerea unor noi studii, reactualizarea bibliografiei, adăugarea unui indice sau uniformizarea sistemului de citare şi abreviere. Ordinea în care au fost aranjate studiile în această a doua ediţie este schimbată esenţial, în sensul că s-a ţinut seama de conţinutul lor tematic. Tomul este structurat în patru secţiuni: partea introductivă, în care se reliefează personalitatea şi opera Sfântului, secţiunea dedicată învăţăturii sale despre Sfânta Treime, creaţie, om şi mântuire, studiile privind relaţia dintre Sfânta Scriptură, Biserică şi Cultură şi secţiunea a patra - care priveşte legăturile Sfântului Vasile cu teritoriul României. Semnatarii studiilor şi ai articolelor ştiinţifice cuprinse în volumul vasilian încă de la prima ediţie constituie pleiada marilor profesori ai teologiei româneşti, precum Dumitru Stăniloae (Fiinţa şi ipostasurile în Sfânta Treime, după Sfântul Vasile cel Mare), Ioan G. Coman (Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare, profil istoric şi spiritual), Ioan Rămureanu (Sf. Vasile cel Mare şi creştinii din Scythia Minor şi Dacia nord-dunăreană), Ene Branişte (Sfântul Vasile cel Mare în cultul creştin), Teodor Bodogae (Corespondenţa Sfântului Vasile cel Mare şi strădania sa pentru unitatea Bisericii creştine), Dumitru Belu (Activitatea omiletică a Sfântului Vasile cel Mare) sau Ioan N. Floca (Sfântul Vasile cel Mare, reorganizator al vieţii monastice).
Studiile şi articolele înmănuncheate în volumul omagial dedicat Sfântului Vasile cel Mare întăresc actualitatea şi reverberaţiile constante ale mesajului pe care viaţa, învăţăturile şi fapta celui mai mare dintre Sfinţii Capadocieni le au asupra dimensiunilor şi aspectelor complexe ale contemporaneităţii noastre, aşa cum reliefa în Cuvântul înainte Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „El este contemporanul nostru prin mesajul profund şi actual, privind valoarea infinită a persoanei umane, lumea ca dar şi limbaj al înţelepciunii lui Dumnezeu, valoarea sacră a familiei credincioase şi virtuoase, lumina sfinţitoare a vieţii monahale, datoria permanentă a fiecărui creştin de a lucra pentru unitatea Bisericii, responsabilitatea creştinului în viaţa socială pentru a promova dreptatea şi într-ajutorarea, pacea şi cooperarea spre binele comun“.