Prezenţe româneşti la Sinodul Episcopilor Catolici

La cea de-a XII-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor, în curs de desfăşoară la Vatican (5-26 octombrie), cu tema: „Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa şi în misiunea Bisericii“, participă şi episcopi români: ÎPS György-Miklós Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic de Alba-Iulia, administrator apostolic al Ordinariatului pentru Catolicii de Rit Armean rezidenţi în Ro-mânia, PS Florentin Crihălmeanu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Siluan, episcop al Eparhiei Ortodoxe Române din Italia, reprezentând Patriarhatul Ortodox din România, ÎPS Nifon Mihăiţă, mitropolit de Târgovişte, reprezentând Consiliul Ecumenic al Bisericilor.

În cadrul Sinodului la care sunt prezenţi peste 300 de episcopi din întreaga lume, experţi în Sfânta Scriptură, teologi şi invitaţi, episcopii români au intervenit prin luări de cuvânt sau prin transmiterea de mesaje.

Principalele intervenţii ale episcopilor români dezvăluie realităţile româneşti legate de raportul românilor cu Sfânta Scriptură.

Astfel, marţi, 14 octombrie, PS Siluan a prezentat în aula Sinodului mesajul PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, având titlul: „Cuvântul lui Dumnezeu este sămânţă de sfinţenie şi viaţă veşnică“. „Tema inspirată a acestui Sinod, se citeşte în mesaj, reprezintă preocuparea comună a Bisericilor noastre“, care reafirmă „rolul pe care îl are Cuvântul dumnezeiesc în dina-mica misionară a începutului de veac XXI“. Preafericitului Părinte Daniel aminteşte că Biserica Ortodoxă Română a declarat anul 2008 „An jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii“, arătând legătura strânsă dintre Cartea Cărţilor şi Euharistie. Liturghia ortodoxă este bogată în rugăciuni şi imnuri din Sfânta Scriptură: „Lecturile care au loc în timpul slujbelor noastre cuprind, de asemenea, o parte considerabilă a cuvintelor inspirate de Dumnezeu prin gura profeţilor şi a apostolilor, din cărţile sapienţiale sau din psalmi. În fruntea celor mai citite peri-cope din Scriptură, în cadrul slujbelor noastre tradiţionale, se află epistolele Sfântului Apostol Pavel“.

Arhiepiscopul mitropolit Nifon al Târgoviştei a citit miercuri-dimineaţă, 8 octombrie, mesajul secretarului general al Consiliului Mondial al Bisericilor, Rev. Samuel Kobia.

În ziua de 8 octombrie a intervenit în plenul adunării sinodale şi ÎPS György-Miklós Jakubinyi, care a arătat că, după schimbările din decembrie 1989, „Biblia a devenit accesibilă tuturor. Greco-catolicii au reeditat cu ajutorul Sfântului Scaun singura Biblie completă greco-catolică română de Blaj (1796). Românii romano-catolici - profesorii Institutului Teologic din Iaşi - au făcut o nouă traducere a Noului Testament în anul 2002. Credincioşii de limbă maghiară şi cei de limbă ger-mană pot importa Biblii din Ungaria şi din Germania“. De asemenea, a vorbit despre iniţiativele biblice din ţară care promovează citirea Sfintei Scripturi printre adulţi şi tineri, considerând că „acestea sunt semne bune ale unei reînnoiri biblice în viaţa Bisericii locale din România“. În acelaşi scop al promovării apostolatului biblic a propus, în final, ca în toate diecezele să se înfiinţeze Asociaţia Biblică şi chiar Federaţia Naţio-nală Biblică.

PS Florentin Crihălmeanu a vorbit, în dimineaţa zilei de marţi, 7 octombrie, despre „Legătura dintre Cuvântul lui Dumnezeu şi imnografia şi iconografia orientală“ ca despre un tezaur al Bisericii neseparate care trebuie valorificat. Mai întâi a amintit de legătura care „există între Cuvântul lui Dumnezeu şi imnografia bizantină, în particular canonul Sfântului Andrei din Creta, canoanele lui Roman Melodul sau ale lui Ioan Damaschinul şi alte asemenea canoane, precum şi clasicele rugăciuni mariane, Paraclisul şi Acatistul Maicii Domnului, care sunt, practic, un rezumat şi un compendiu teologic al diferitelor fragmente din Sfânta Scriptură, în lectura interpretativă şi aplicativă a părinţilor Bisericii“. De asemenea, iconografia este „compendiu de teologie simbolică, complement al Cuvântului, scrisă de către iconografi sub inspiraţia Duhului Sfânt, în rugăciune, după tradiţia Bisericii şi prezentată nouă ca teologie vizuală, îmbrăcată în forme, culori şi simboluri specifice“. În final, Preasfinţitul l-a citat pe Paul Evdokimov, arătând că în limbajul simbolic al artei sacre bizantine Cuvântul lui Dumnezeu, meditat şi aplicat, se regăseşte la diferite niveluri: „Cuvântul proclamat şi ascultat este conţinut în Biblie; construit în forme arhitecturale, deschide porţi-le templului; cântat şi reprezentat pe scena ierofanică a cultului, constituie Liturghia; desenat în mod misterios se oferă contemplaţiei în «teologie vizuală» sub forma icoanei“.

Cu siguranţă, prin deciziile pe care le vor lua părinţii sinodali, vor atrage din nou atenţia asupra importanţei citirii şi meditării Sfintei Scripturi şi vor încuraja, aşa cum a făcut-o Sfântul Pavel odinioară: „Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin. Învăţaţi-vă şi îndemnaţi-vă unii pe alţii cu toată înţelepciunea în psalmi, în imnuri şi în cântări spirituale. Cântaţi lui Dumnezeu, mulţumindu-i în inimile voastre. Şi tot ceea ce faceţi cu cuvântul sau cu fapta, toate să le faceţi în numele Domnului Iisus, mulţumindu-i lui Dumnezeu-Tatăl prin el“. (Col 3,16-17)