Prima carte a Editurii FELICITAS de la Stockholm

Cu experienţa publicistică a revistelor „Candela“ şi „Candela Nordului“, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a pus, în anul 2013, bazele editurii eparhiale FELICITAS, iar în prima parte a acestui an a lansat primul volum, intitulat „Artisan of Christian Unity between North and East: Nathan Söderblom. His correspondence with Orthodox personalities (1896-1931)“, cu un Cuvânt-înainte al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României.

Volumul multilingv, cu prefaţă şi studiu introductiv în limba engleză, editat de Preasfinţitul Macarie Drăgoi, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, cuprinde documente de arhivă de la începutul secolului XX, identificate în fondurile Bibliotecii Carolina Rediviva a Universităţii din Uppsala şi în alte colecţii de documente, privind dialogul intercreştin promovat cu entuziasm de Arhiepiscopul luteran Nathan Söderblom (1866-1931), laureat al Premiului Nobel pentru pace pe anul 1930.

Într-o lume bulversată de ororile Primului Război Mondial, dezbinată de interese economice şi geopolitice, creştinii au realizat că este nevoie de o mărturie comună a credinţei, ca realitate vie a iubirii lui Dumnezeu pentru toţi oamenii. Personalitate prodigioasă în domeniul teologic şi al apropierii dintre Biserici, Nathan Söderblom s-a remarcat prin eforturile sale de a chema la masa dialogului reprezentanţii tuturor confesiunilor creştine. El este iniţiatorul mişcării „Life and Work“ (Viaţă şi Faptă), promotor al „creştinismului practic“, cel care a reuşit să aducă la conferinţa organizată în a doua parte a lunii august 1925 în capitala Suediei 680 de reprezentanţi ai Bisericilor din 37 de ţări. Era, într-adevăr, un omagiu impresionant, pe care creştinii îl aduceau împlinirii a 1.600 de ani de la Sinodul I Ecumenic.

Documentele de arhivă, cele mai multe nepublicate până în prezent, reprezintă partea principală a volumului de 560 de pagini. Preasfinţitul Macarie a alcătuit un studiu de 80 de pagini (pp. 13-82) în care prezintă personalităţile şi rezumă conţinutul scrisorilor, facilitând astfel parcurgerea textelor de către cititori. Conţinutul propriu-zis al volumului este structurat pe 15 secţiuni, corespunzând tot atâtor Biserici din Răsărit, după destinatarii scrisorilor Arhiepiscopului de Uppsala: Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Alexandriei, Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia Rusă, Patriarhia Sârbă, Patriarhia Română, alte 6 Biserici Ortodoxe (din Bulgaria, Georgia, Cipru, Grecia, Polonia, Finlanda), precum şi trei Biserici vechi-orientale (Biserica Coptică din Egipt, Biserica din Armenia, Biserica din Malabar-India).

În cadrul fiecărei secţiuni, documentele sunt ordonate cronologic şi precedate de fişe biografice ale personalităţilor semnatare sau destinatare. Unele scrisori sunt texte dezvoltate, altele sunt doar simple mesaje de confirmare sau de felicitare la marile sărbători creştine. Cercetătorul atent poate descoperi aspecte interesante privind relaţiile interbisericeşti din acea perioadă, precum şi atitudini referitoare la situaţia creştinilor din Orient în contextul internaţional provocat de consecinţele Primului Război Mondial. Nume de întâistătători de Biserici, ierarhi şi teologi, istorici eclesiastici sunt înscrise între corespondenţi. Editorul cărţii subliniază şi faptul că unii dintre aceştia sunt astăzi trecuţi în rândurile sfinţilor de către Bisericile lor (Ierarhul Nicolae Velimirovici - Serbia, Mucenicul Grigol Peradze - Georgia, Patriarhul Tihon al Moscovei, Mitropolitul Vladimir de Ladoga şi St. Petersburg, Mitropolitul Veniamin de Petrograd şi Gdov, Mitropolitul Petru de Kruttiţchi şi Pr. Alexandru Hotoviţchi - Rusia).

În paginile dedicate corespondenţei cu Biserica Ortodoxă Română, putem citi epistole adresate către sau primite de la: Patriarhul Miron Cristea, mitropoliţii Conon Arămescu Donici şi Pimen Georgescu, Mitropolitul Nicolae Bălan al Transilvaniei (participant la conferinţa de la Stockholm împreună cu Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei), Episcopul Vartolomeu Stănescu, profesorii de teologie Vasile Gheorghiu şi Vasile G. Ispir, Principesa Ileana a României, savantul Nicolae Iorga.

Prima carte a Editurii FELICITAS de la Stockholm aduce o contribuţie valoroasă pentru studiul relaţiilor interbisericeşti dintre Nord şi Est la începutul secolului XX. Totodată, volumul se remarcă prin stilul academic, acurateţea prezentării şi abordarea echilibrată a tematicii de către editor, Preasfinţitul Episcop Macarie al Europei de Nord. Şi, prin aceasta, Ortodoxia românească din Scandinavia îşi afirmă, odată cu rolul ei pastoral-misionar, vocaţia de punte de dialog între Biserici şi culturi.