Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Reflecţie, dialog şi rugăciune la Assisi
Assisi din Italia a fost din nou pentru o zi centrul religiilor mondiale. În ziua de 27 octombrie s-a celebrat aici Ziua de reflecţie, dialog şi rugăciune pentru pace şi dreptate în lume, având tema "Pelerini ai adevărului, pelerini ai păcii". Aproape 300 de lideri religioşi au fost împreună cu Papa Benedict al XVI-lea în oraşul lui Francisc, pe urmele celor care i-au precedat în urmă cu 25 de ani, când a avut loc prima adunare similară voită de Ioan Paul al II-lea.
Întâlnirea s-a născut din constatarea că lumea are nevoie de pace, a explicat cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson, preşedinte al Consiliului Pontifical al Dreptăţii şi Păcii. Ajunge să ne gândim la recentele evenimente din Egipt, în care zeci de creştini copţi au fost ucişi. Joi dimineaţa, 27 octombrie, în Bazilica "Sfânta Maria a Îngerilor" din Assisi, au avut loc intervenţiile a nouă delegaţii ale marilor religii, între care Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Rabinul David Rosen. Ei au subliniat: "Spiritul de la Assisi" a învăţat religiile valoarea dialogului. După intervenţia reprezentantului celor care nu cred, a luat cuvântul Benedict al XVI-lea, care a subliniat că violenţa este o contrareligie şi a îndemnat credincioşii să nu denatureze imaginea lui Dumnezeu; religia este întotdeauna o forţă de pace; a spune "nu" lui Dumnezeu produce cruzime şi violenţă. În cursul după-amiezii, după un timp de reflecţie şi rugăciune personală, în Piaţa "Sfântul Francisc" din Assisi a avut loc din partea fiecărei delegaţii reînnoirea angajării pentru pace şi dreptate, apoi, în tăcere, toţi au vizitat mormântul Sfântului Francisc. Au participat delegaţi din peste 50 de ţări, reprezentând diferite tradiţii religioase creştine, necreştine şi neebraice. În afară de numeroase ţări europene şi americane, au fost reprezentate Egiptul, Israelul, Pakistanul, Iordania, Iranul, India, Arabia Saudită, Filipine etc. (sunt ţări în care se suferă mult din cauza problemelor de libertate religioasă şi dialog dintre religii). Delegaţii provenind din Biserici, comunităţi ecleziale şi organizaţii creştine mondiale au fost 31. Din Bisericile din Orient au fost 17 delegaţii, începând cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care a condus grupul venit de la Constantinopol, în timp ce Patriarhia de Moscova a fost reprezentată la Assisi de Mitropolitul Alexander. Din România, au participat IPS Iosif, Mitropolit ortodox pentru Europa Occidentală şi Meridională, şi PS Siluan, Episcop al Eparhiei Ortodoxe Române din Italia. Bisericile Ortodoxe Orientale au avut trimişi din partea Patriarhiei Siro-Ortodoxe, ai Bisericii Apostolice Armene şi ai Bisericii Ortodoxe Siro-Malancareze, inclusiv o delegaţie a Bisericii Asiriene a Orientului. Delegaţiile Bisericilor din Occident au fost 13, între care cea a Comuniunii Anglicane condusă de primatul său, Arhiepiscopul de Canterbury Rowan Williams. Au fost prezenţi, între alţii, şi membrii Federaţiei Luterane Mondiale, ai Comuniunii Mondiale a Bisericilor Reformate şi ai Consiliului Metodist Mondial. Prestigioasă a fost şi reprezentanţa lumii ebraice internaţionale, între care delegaţi ai Marelui Rabinat al Israelului. Exponenţii diferitelor tradiţii religioase necreştine şi altele decât cele ebraice au fost 176. Din ţările arabe şi medio-orientale şi din cele occidentale au sosit la Assisi 48 de musulmani. Au fost prezenţi şi hinduişti – între care nepotul lui Mahatma Gandhi, care a participat şi la Ziua din anul 1986 -, apoi sikh, zoroastrieni, budişti, confucianişti, şintoişti, reprezentanţi ai religiilor tradiţionale din Africa şi America. Pentru prima dată au fost prezenţi la întâlnirea religiilor pentru pace şi oameni de cultură şi de ştiinţă care nu cred. Printre ei, filozoful italian Remo Bodei, filozoful mexican Guillermo Hurtado, economistul austriac Walter Baier şi psihanalista franceză Julia Kristeva. Aşadar, un timp de bilanţuri şi de relansare a angajării pentru pace. De aici, aşa cum a subliniat Mons. Pier Luigi Celata, secretar al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios – importanţa şi actualitatea Zilei de la Assisi: "a deveni împreună pelerini, pentru a reflecta, prin ascultare şi tăcere; a se întâlni în atitudine de dialog; a se ruga, fiecare conform propriei tradiţii: pentru a reînsufleţi angajarea comună de a-l sluji pe om în instanţele sale fundamentale de dreptate şi de pace între naţiuni şi în cadrul fiecărei societăţi".