Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Revista eparhială „Foaia Diecezană” la 130 de ani de existenţă
După întemeierea Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeşului, în anul 1865, o necesitate pastorală fără egal a reprezentat-o organizarea şi editarea unei publicaţii eparhiale care să reflecte activitatea religioasă şi românească a scaunului eparhial al Banatului Montan. Mitropolia din Sibiu avea ca organism de presă ziarul „Telegraful Român” (din 1853), iar Episcopia Aradului era susţinută de „Biserica şi Şcoala”, revistă apărută din anul 1877. Şi la Caransebeş era nevoie de o publicaţie asemănătoare, mai ales că, în condiţiile istorice grele din ultimele două decenii ale secolului XX, românii din eparhie trebuiau susţinuţi nu doar spiritual, ci şi cultural, şi social, iar editarea unui periodic era benefică în acest sens.
Ctitorirea unei publicaţii s-a aflat permanent în grija Episcopului restaurator Ioan Popasu (1865-1889), dar din pricina multelor probleme pe care le-a avut la începutul păstoririi sale, achiziţionarea unei tipografii a fost posibilă doar în anul 1885. În data de 2/14 decembrie 1885, a avut loc inaugurarea tipografiei diecezane, prilej cu care s-a tipărit prima circulară adresată clerului, învăţătorilor şi tuturor creştinilor din dieceză. Circulara anunţa că în ziua de 5/17 ianuarie 1886 va ieşi de sub tipar primul număr al publicaţiei eparhiale, intitulată „Foaia Diecezană”. Numele a fost ales pentru că episcopiile sau eparhiile, uzând de termenul latin, se numeau „dieceze”, iar tipografia adusă s-a numit şi ea Tipografia Diecezană. În acelaşi duh, publicaţia tipărită la Caransebeş s-a numit „Foaia Diecezană”.
În existenţa „Foii Diecezane” se pot distinge trei etape. Cea dintâi se întinde de la întemeiere şi până la numărul 6-8 din 20 februarie 1949, când Episcopia Caransebeşului s-a desființat şi s-a contopit cu Arhiepiscopia Timişoarei, formând Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului. Cea de-a doua parte a istoriei publicaţiei se întinde din februarie 1949 până în anul 1951, când a apărut sub numele de „Foaia Arhidiecezană”. În acest interval de doi ani, revista s-a tipărit tot la Caransebeş, pentru că Arhiepiscopia Timişoarei nu avea tipografie proprie, folosindu-se de cea de la Caransebeş. De altfel, această situaţie cu tipăriturile arhiepiscopiei s-a menţinut mult după desfiinţarea scaunului episcopal al Caransebeşului.
Cea de-a treia etapă în devenirea „Foii Diecezane” este cea actuală, începută după reîntemeierea Episcopiei Caransebeșului. La reactivarea eparhiei, în anul 1994, s-a simţit în mod firesc nevoia unei publicaţii oficiale proprii. Astfel, s-a reluat publicarea „Foii Diecezane” în serie nouă, începând cu luna martie 1994, redactor fiind încadrat prea-onoratul părinte dr. Vasile Petrica, protopopul Reşiţei. La începutul celei de-a treia perioade din existenţa publicaţiei s-au preluat forma şi structura veche, dar cu nr. 11 (33) din anul 1997 s-a iniţiat un nou format, de revistă modernă, cu copertă color. Apariţia a fost trimestrială sau la două luni. Din anul 2008, „Foaia Diecezană” a primit o nouă înfăţişare. Se tipăreşte integral color şi cuprinde mai mult articole informative din viaţa eparhiei. Apariţia ei este lunară.
În perioada veche a „Foii Diecezane” s-au ilustrat nu doar evenimentele din eparhie, ci şi foarte multe articole cu fond naţional, Biserica fiind cel mai important factor al emancipării poporului. O categorie aparte de articole sunt cele cu referire la preoţii eparhiei şi la activitatea lor pastorală şi misionară. S-au publicat şi articole informative despre dinamica vieţii bisericeşti din Banatul Montan (parohii vacante, numiri de preoţi). Pentru că reflectă şi activitatea de educaţie a tinerilor, în paginile revistei se întâlnesc şi problematici didactice, articole cu caracter pedagogic teoretic şi planuri de lecţii din diferite discipline de învăţământ. Amintim aici doar scrierile profesorului de talie europeană Ştefan Velovan, unul dintre cei mai renumiţi pedagogi ai vremii.
Datorită vechimii şi conţinutului ei, teologii şi istoricii consideră „Foaia Diecezană” una dintre cele mai importante publicaţii religioase din spaţiul românesc.