„Să fie una în mâna ta“

Duminică, 18 ianuarie, va începe Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. Din nou, până la 25 ianuarie, creştinii din diferite Biserici se vor aduna pentru a se cunoaşte şi a se ruga împreună.

Iniţiativa de rugăciune împreună există din anul 1908, când Paul Wattson, slujitor episcopal (anglican) în SUA, a propus „Octava pentru Unitatea Bisericii“. În anul 1968, după ce papa Paul al VI-lea şi patriarhul Atenágora I de Constantinopol au recitat împreună la Ierusalim rugăciunea lui Cristos „ca toţi să fie una“ (In 17), creştinii au adoptat un text unic de rugăciune. Textul este elaborat în fiecare an de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi de Comisia „Credinţă şi Constituţie“ a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, după ce este propus de un grup ecumenic dintr-o anumită ţară.

Pentru anul acesta, textul a fost pregătit de un grup de creştini din Coreea şi apoi definitivat, în perioada 24-29 septembrie 2008, la Marseille (Franţa). Textul porneşte de la un pasaj din Vechiul Testament, din Cartea profetului Ezechiel. Este un pasaj care vorbeşte de unitate, după ce poporul ales fusese divizat în Regatul de Nord şi în Regatul de Sud, iar mulţi erau acum în robie. „Să fie una în mâna ta“ (37,17) este versetul central al pasajului care a dat tema săptămânii de rugăciune.

Profetul doreşte unitatea poporului, trăind cu speranţa că Dumnezeu îl va face să fie, din nou, una. Fiind departe, în exil, cu ţara divizată, Ezechiel nu disperă. El proclamă un mesaj de speranţă: reînnoirea şi unitatea poporului cu ajutorul lui Dumnezeu, care nu l-a părăsit. Profetul este însufleţit de două viziuni. Prima este aceea a văii în care oasele uscate, prin acţiunea Duhului lui Dumnezeu, se întorc la viaţă (Ez 37, 1-14). A doua, din care se inspiră textul din Săptămâna de rugăciune din acest an, prezintă două bucăţi de lemn simbolizând cele două regate în care a fost împărţit Israelul. Numele triburilor din fiecare regat sunt înscrise pe cele două bucăţi de lemn care sunt, apoi, unite pentru a forma una singură (Ez 37, 15-23). Dacă dezbinarea a fost o consecinţă a păcatului şi a îndepărtării de Dumnezeu, unitatea este posibilă în condiţiile convertirii şi întoarcerii la Dumnezeu.

Este semnificativ că textul a fost propus de creştinii din Coreea. Ei au observat că textul din Ezechiel are asemănări cu situaţia pe care o cunosc în ţara lor, dezbinată, şi cu aceea a creştinilor dezbinaţi.

Întemeiată în anul 2333 î.C., Coreea a fost timp de cinci mii de ani o naţiune omogenă. În anul 1897 a luat fiinţă Coreea Imperială. Între anii 1910 şi 1945, a fost ocupată de trupele japoneze care se retrag în anul 1945. Confruntându-se cu propriile conflicte interne, rod al opoziţiei diferitelor ideologii, începe un război crunt, încheiat în anul 1953 cu un armistiţiu care desparte ţara în două: Republica Populară Democratică din Coreea, în nord, şi Republica Coreea, în sud. Zece milioane de familii au fost despărţite de război şi de consecinţele sale, fără a şti dacă membrii lor, care locuiesc de cealaltă parte a liniei care separă nordul de sud, mai sunt sau nu în viaţă. Creştinii din Coreea (catolici, ortodocşi, protestanţi) doresc reunificarea. Cuvintele lui Ezechiel le dau speranţa că Dumnezeu va reuni din nou poporul lor, pentru a-l face unul singur.

Aceeaşi speranţă este valabilă şi pentru creştinii care sunt divizaţi. Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor din acest an va fi o ocazie de a medita la unitate, de a înţelege mai profund că numai uniţi putem face faţă mai uşor provocărilor şi obstacolelor care stau în faţa trăirii unei vieţi cu adevărat creştine.

Citind textul din Vechiul Testament, creştinii vor reflecta la modul în care se poate aplica la situaţia noastră. Vor avea ocazia să vadă cum păcatul a dus la dezbinare. Dar, în mod deosebit, vor medita la faptul că numai Dumnezeu poate să restabilească unitatea, să-i apropie pe creştini şi să dea naştere unei situaţii noi. Astăzi, cele două bucăţi de lemn formează crucea lui Isus, care-i împacă cu Dumnezeu pe toţi cei care se apropie de el.

Anul acesta se vor împlini zece ani de când papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România (7-9 mai 1999), întâlnindu-se cu patriarhul Teoctist, cu creştinii catolici şi ortodocşi. Cu ocazia vizitei, regretatul papă purta aceeaşi dorinţă pentru care creştinii din diverse confesiuni se vor ruga în săptămâna 18-25 ianuarie: „Urez ca o crescândă înţelegere între toţi cei ce se onorează cu numele creştin - ortodocşi, catolici de diverse rituri şi protestanţi de diferite denumiri - să fie ferment de unitate şi de concordie în interiorul patriei voastre“.