Sertarul cu lecturi: Făclii de folos spre Înviere

„În conştiinţa profundă a Bisericii, Învierea Domnului şi Sărbătoarea Sfintelor Paşti reprezintă viaţa nouă, veşnică, oferită ca arvună, acum, prin Botez şi prin toate Sfintele Taine ale Bisericii, iar apoi, primită în plinătate la Învierea tuturor sau generală. Lumina Sfintelor Paşti este pregustare a luminii neînserate din Împărăţia cerurilor. Iar această lumină este harul sau energia necreată, unificatoare a întregului univers (...). De aceea, Sfinţii Părinţi ai Bisericii ne îndeamnă, în cuvântările lor de Sfintele Paşti, unele preluate parţial în imnele liturgice ale Ortodoxiei, să trăim în lumina şi în prezenţa lui Hristos Cel Înviat.“

La Editura „Basilica“ a Patriarhiei Române a apărut cea de-a doua carte a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, având titlul „Făclii de Înviere - Înţelesuri ale Sfintelor Paşti“.

Într-o perioadă în care înţelesurile şi rosturile adevărate ale credinţei sunt înghiţite de festivismul exagerat şi fără fond al sărbătorilor improvizate, Preafericitul Părinte Patriarh ne oferă un buchet de făclii înţelegătoare, cuprinzând sensurile adânci şi sfinte ale credinţei şi vieţii creştine, exprimate printr-o riguroasă cercetare ştiinţifică şi istorică şi printr-o adâncă reflecţie teologică şi liturgică a minunatului praznic al Învierii Domnului.

După un detaliat studiu asupra numelui şi istoriei sărbătorii pascale, a înţelesurilor ei teologice şi a sărbătoririi ei în Biserică, lucrarea Părintelui Patriarh aduce în atenţia cititorilor o amănunţită explicare a slujbei Învierii.

„Laboratorul Învierii“

Învierea Mântuitorului Hristos este înfăţişată, în aceste scrisori pastorale ale Preafericitului Daniel, drept o icoană a vieţii veşnice ce adună în ea înţelesurile duhovniceşti şi tainice ale tuturor sărbătorilor din anul liturgic.

Îmbinând rigoarea construcţiei şi pedagogia catehetică cu gândul părintesc însufleţit de dragostea pentru turma încredinţată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române ne arată, încă din primele pagini ale acestei cărţi, că, „în sărbătoarea Sfintelor Paşti, memorialul unui eveniment unic din trecut este totodată pregustare a unui eveniment unic din viitorul definitiv al lumii. În sărbătoarea Sfintelor Paşti, Biserica de pe pământ trăieşte cel mai intens vocaţia sa cerească: aceea de a fi laboratorul Învierii“.

Învierea lui Hristos este, pentru noi, arvuna bucuriei veşnice şi, în acelaşi timp, lumina vieţii creştine, căci prin Învierea Fiului lui Dumnezeu are loc începutul unei alte vieţi şi nu doar o simplă revenire la viaţa pământească.

În aceste popasuri de bucurie duhovnicească, ni se arată că neamul românesc cel mult încercat în diferite contexte sociale are mare nevoie de lumina şi de puterea Învierii lui Hristos: „Renaşterea noastră spirituală ca persoane şi ca neam are nevoie de o credinţă sporită şi vie în Hristos Cel Înviat. Numai El ne poate ajuta să biruim patimile egoiste, să sfinţim cugetul şi simţirile noastre şi să nu uităm că viaţa şi sufletul fiecărui om preţuiesc în faţa lui Dumnezeu mai mult decât lumea întreagă.“

Învierea Mântuitorului Hristos care este vestită în noaptea bucuriei Sfintelor Paşti chiar în afara bisericii, ca dar pentru toţi oamenii şi nu doar pentru creştini, este arătată în aceste cuvinte pastorale ca început, izvor, slavă şi lumină a Sfintei Euharistii, a Sfântului Botez, a Tainei Pocăinţei, a Sfintei Cruci, a vindecării şi învierii noastre.

Întâlnirea cu Hristos Cel înviat

Aspectele de reflecţie teologică şi mistagogie liturgică, expuse într-un stil literar foarte elegant, cu fraze simple care dau siguranţa înţelegerii sensurilor, străbat, pas cu pas, scrisorile pastoral-misionare cuprinse în acest frumos buchet, ce ne oferă o imagine panoramică şi în acelaşi timp un evantai cu frumoase aripi ale bucuriei, izvorâte toate din întâlnirea cu „Bucuria cea Veşnică“ - Hristos.

Astfel, Preafericitul Părinte Daniel ne oferă nouă, tuturor celor iubitori de cuvinte de suflet, folositoare reţetă, hrană şi suport duhovnicesc pentru pregătirea noastră în vederea Întâlnirii lui Hristos cel Înviat. „Întrucât întreaga noastră viaţă creştină este îndreptată spre Înviere, pregătirea noastră pentru întâlnirea cu Hristos Cel Înviat în fiecare zi se face mai ales când ne ferim de păcat şi săvârşim fapte bune, când sporim în dragoste faţă de Dumnezeu, prin rugăciune, şi faţă de aproapele, prin iertare, împăcare şi întrajutorare. Întrucât Hristos Cel Înviat este, deodată, Judecătorul şi Mântuitorul lumii, învierea noastră va fi spre judecată sau spre mântuire, potrivit cu vieţuirea şi cu faptele noastre săvârşite în această viaţă (...). Slujba Învierii din noaptea de Paşti ne arată cum trebuie să prăznuim Sfintele Paşti, ca să putem simţi în sufletele noastre, cu adevărat, puterea şi bucuria lui Hristos Cel Înviat.“

Ziua Învierii şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigăm: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!“.