Simpozion intercreştin despre mărturia Bisericii în lumea contemporană

S-a încheiat vineri, 2 septembrie, la Salonic (Grecia) al XII-lea simpozion intercreştin cu tema "Mărturia Bisericii în lumea contemporană". Simpozionul, organizat de Institutul Franciscan de Spiritualitate al Universităţii Pontificale "Antonianum" din Roma şi de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii "Aristoteles" din Salonic, a fost deschis marţi, 30 august.

"Pasiunea pentru unitate, în special unitatea creştinilor, mobilizează de peste 15 ani profesori catolici şi ortodocşi din aceste realităţi academice să organizeze la doi ani o întâlnire de studiu cu scopul de a aprofunda cunoaşterea respectivelor tradiţii spirituale, într-o atmosferă de stimă reciprocă şi de prietenie crescândă", a spus profesorul Luca Bianchi.

Deschiderea simpozionului s-a făcut printr-o dumnezeiască Liturghie în rit bizantin în capela Universităţii "Aristoteles", sediul primului vicariat apostolic din istoria Bisericii, şi s-a încheiat cu o Liturghie în rit latin în Parohia "Neprihănita Zămislire", condusă de călugării lazarişti, prezenţi la Salonic de pete 300 de ani.

După cum relatează Radio Vatican, lucrările, care s-au desfăşurat în şase sesiuni, au înfruntat tema contribuţiei ecumenismului la mărturia creştină în lumea actuală, cea a pluralismului etic în cel de-al treilea mileniu, cea a mărturiei Bisericii în mass-media şi cea a contribuţiei Bisericii la mişcarea ecumenică. O atenţie specială a fost acordată viitorului Bisericilor creştine din Orientul Mijlociu. Au susţinut conferinţe şi au schimbat păreri ortodocşi şi catolici deopotrivă. Participanţii au fost invitaţi să viziteze două mănăstiri ortodoxe şi să se întreţină la masă cu monahii, "bucuroşi de iniţiativă şi fericiţi de prezenţa lor".

Printre conferenţiari s-au numărat Cesare Alzati, profesor de istorie a Bisericii la Universitatea Catolică din Milano, Roberto Giraldo, preşedintele Institutului de Studii Ecumenice din Veneţia, Mavros Konstatinou şi Dimitra Koukoura, profesori la Universitatea din Salonic.

Catolicii au vorbit despre dorinţa de Dumnezeu, care nu este sufocată de secularizare, fiind incapabilă să înfrunte şi, cu atât mai puţin, să rezolve întrebările ultime ale existenţei. Dimpotrivă, secularizarea, înţeleasă ca indiferenţă şi contrast faţă de orice referinţă normativă şi aspect reprezentativ orientat sub aspect religios, pierde din incisivitate şi tinde spre declin de la un deceniu la altul. Într-o intervenţie ulterioară, relativă la mărturie, s-a spus că se preferă să se vorbească despre mărturia de viaţă, de speranţă, de caritate, de dreptate şi de pace, şi nu de mărturie de adevăr, întrucât ar putea fi reţinută o pretenţie intolerabilă pentru omul postmodern. "Omul care în mod coerent dă exemplu de bunătate - s-a spus - poate fi admirat de către oricine. Dar dacă acelaşi om ar ridica pretenţia unui adevăr definitiv şi transcendent ca fundament ultim al propriei acţiunii, ar găsi probabil mai puţin consens". Cu toate acestea, mărturia ca metodă de cunoaştere şi de comunicare este mijlocul prin care adevărul lui Dumnezeu se oferă libertăţii omului şi instanţelor sale ultime de fericire şi de împlinire.

Ortodocşii au subliniat că există două forme de mărturie: prima este aceea a exemplului dat în societate. A doua, deşi nu o respinge pe prima, este mai degrabă un fel de discurs care, în vocea Bisericii, are tonalităţi care nu sunt mereu acceptate. Potrivit conferenţiarilor, mărturia oferită de membrii Bisericii, fie individual, fie colectiv, este mult mai importantă decât declaraţiile retorice care sunt mai adecvate pentru alte scopuri.

Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, şi Papa Benedict al XVI-lea au trimis participanţilor mesaje.

Patriarhul a scris că "bunăstarea dominantă în lumea modernă şi înfrumuseţarea răului l-au îndepărtat pe om de dorinţa de mântuire. Mărturia Bisericii despre existenţa mântuirii este considerată drept oferta unei posibilităţi inutile pentru omul modern, care caută în zadar sensul vieţii în interiorul unei societăţii bazată pe antagonism şi consumism".

În mesajul Papei se poate citi că în lumea contemporană, adeseori "distrată" şi "insensibilă" faţă de valorile Evangheliei, există totuşi o "profundă nostalgie după Dumnezeu", iar catolicii şi ortodocşii pot oferi împreună o bună mărturie de credinţă. "Cunoaşterea reciprocă a tradiţiilor noastre şi prietenia sinceră reprezintă - asigură Papa - deja în ele însele o contribuţie la cauza unităţii creştinilor".

Viitorul simpozion se va desfăşura la Milano în anul 2013. Tema urmează să fie precizată, dar cu multă probabilitate se va inspira din aniversarea Edictului lui Constantin cel Mare, prin care a dat libertate creştinismului (313 d.Hr.).