Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Sinod pentru Orientul Mijlociu

Sinod pentru Orientul Mijlociu

Un articol de: Cornel Cadar - 16 Octombrie 2010

În Orientul Mijlociu s-a născut creştinismul. Rădăcinile şi tradiţiile sale cele mai vechi se găsesc în această regiune. Astăzi, Orientul Mijlociu înseamnă 17 state, peste 7 milioane km2, cu peste 356 de milioane de persoane, din care circa 20 de milioane sunt creştini, adică 5,90% din populaţie. Catolici sunt 5,5 milioane (1,6% din populaţie). Creştinii sunt, aşadar, în minoritate, regiunea fiind majoritar musulmană, cu excepţia Israelului (unde evreii sunt 75,6%, musulmanii 16,7%, creştinii 2,1%, druzii 1,6%, alţii 4%). Sunt ţări în care, din cauza persecuţiilor, creştinii sunt nevoiţi să ia calea exilului. Altele sunt marcate de război şi de tensiune permanentă.

Pentru două săptămâni, catolicii din Orientul Mijlociu sunt în centrul atenţiei, pentru că episcopii lor s-au adunat la Roma, în sinod. "Biserica Catolică în Orientul Mijlociu: comuniune şi mărturie". "Mulţimea celor care au crezut era o singură inimă şi un singur suflet" (Fap 4,32). Aceasta este tema Sinodului Episcopilor pentru Orientul Mijlociu, care este în curs de desfăşurare în Vatican (10-24 octombrie).

Participă 185 de părinţi sinodali, între care 101 din Orientul Mijlociu, 23 din diasporă şi 19 din ţările limitrofe ale Africii de Nord şi de Est, precum şi din Europa şi din continentul american. Adăugându-i pe membrii secretariatului general, pe traducători şi pe asistenţi, precum şi pe cei ce lucrează la serviciile tehnice, aproape 330 de persoane sunt implicate în Adunarea specială.

Pe lângă Biserica de tradiţie latină, sunt reprezentate şi cele şase Biserici Orientale catolice: coptă, siriacă, greco-melchită, maronită, caldeeană şi armeană.

Au fost invitaţi şi reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe. Din partea Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol este prezent IPS Emmanuel Adamakis, Mitropolit ortodox în Franţa. Din Bisericile Ortodoxe mai sunt prezenţi reprezentanţi ai altor patriarhii, printre care Patriarhia Alexandriei şi a întregii Africi, Patriarhia Antiohiei şi a întregului Orient.

Printre invitaţii speciali se numără: rabinul David Rosen, director al Departamentului Afacerilor Religioase ale Comitetului Evreiesc American, şi doi reprezentanţi islamici, sunnitul Muhammad al-Sammak, consilier politic al Marelui Muftiu al Libanului, şi ayatolahul şiit Seyed Mostafa Mohagheh Ahamabadi, profesor de drept al Universităţii din Teheran.

Adunarea sinodală s-a deschis printr-o sfântă Liturghie prezidată de Benedict al XVI-lea, în basilica "Sfântul Petru" din Vatican, duminică, 10 octombrie. "A trăi demn în propria patrie este un drept fundamental al omului" şi "trebuie favorizate condiţii de pace şi de dreptate" în regiunea medio-orientală - a fost apelul lansat de Suveranul Pontif.

Părinţi sinodali sunt chemaţi să reflecteze asupra multor aspecte religioase şi pastorale ale vieţii comunităţilor creştine şi din Ţara Sfântă. Din intervenţiile participanţilor de până acum au ieşit la iveală problemele prezente şi orientările spre soluţionarea lor. În centrul atenţiei au stat: orizontul ecumenic şi cel interreligios (relaţiile cu musulmanii şi cu evreii), prezenţa creştinilor în Ţara Sfântă, sprijinul pentru creştinii din Irak, adesea uitaţi de politica mondială, problema păcii, drepturile omului, chestiunea libertăţii de religie şi de conştiinţă, emigraţia, promovarea apărării vieţii, a educaţiei, atenţia faţă de noile mass-media, purificarea manualelor şcolare de prejudecăţi, comuniunea în Biserica Catolică şi între diferitele Biserici, între episcopi, cler şi credincioşi; necesitatea unei bune catehizări, promovarea valorilor morale şi sociale, respectul pentru altul, reînnoirea liturghiei pentru a-i favoriza pe tineri şi copii, rolul familiei etc.

Fără îndoială, sinodul rămâne o voce şi un semn de speranţă. Regiunea analizată este importantă pentru toţi creştinii. Aici, sublinia Benedict al XVI-lea la Liturghia de deschidere, "este pământul lui Abraham, al lui Isaac şi al lui Iacob; pământul exodului şi al întoarcerii din exil; pământul templului şi al profeţilor; pământul în care Fiul unul-născut al lui Dumnezeu s-a născut din Maria, a trăit, a murit şi a înviat; leagănul Bisericii, constituită să poarte evanghelia până la marginile lumii. Şi noi, în calitatea de credincioşi, ne uităm la Orientul Mijlociu cu această privire, în perspectiva istoriei mântuirii".