Spirit şi memorie

Astfel şi-a intitulat sculptorul Vladlen Babcineţchi ansamblul ridicat în calea drumeţilor, într-una dintre piaţetele Tomeştilor, aşezarea din preajma Iaşilor, ce mărgineşte şoseaua Iaşi-Albiţa, calea de legătură dintre cetatea de scaun a Moldovei lui Alexandru Lăpuşneanu şi cea a Chişinăului de dincolo de Prut. Este a doua falnică lucrare de for public pe care artistul o realizează pentru comuna Tomeşti după portretul sculptural al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, dezvelit în septembrie 2015, de Sfânta Mărie Mică. Portretul ştefanian îl înfăţişează pe voievod la asfinţitul vieţii, în acel timp al înţelepciunii, laolaltă cu oamenii Măriei Sale din veacul lui şi din cele următoare. Monumentul e menit a celebra vitejia şi înţelepciunea chibzuită a ziditorului de ţară dăinuitoare, care a fost domnul Moldovei, atletul creştinătăţii, cum îl numea Papa Sixt. Aidoma şi ansamblul sculptural „Spirit şi memorie” cinsteşte curajul şi jertfa oştenilor români căzuţi la datorie pe fronturile de luptă ale celor două războaie mondiale, precum şi eroismul veteranilor, apărători ai fruntariilor, cei care au izbutit să ţină ţara întreagă în rotunjimea ei de pâine, aşa cum au moşit-o şi ne-au lăsat-o moştenire înaintaşii.

Ambele monumente, create de acest tânăr artist cu origini basarabene, format la şcoala de arte frumoase a Iaşilor, sub îndrumarea profesorului Ilie Bostan, stau sub semnul reflecţiei, amintirii, reculegerii şi pioşeniei. O seninătate celestă se bolteşte deasu­pră-le.

Meşterul îşi arată vocaţia de creator de atmosferă. El invită privitorul, trecător în fuga calului sau cailor putere, la meditaţie şi efort imaginativ. Din ramele acestor chipuri se toarce firul poveştii, prind contururi de abur şi vis întâmplări intrate în istorie. Se proiectează cinematic momente dramatice, se aud galopuri de oştire, se cutremură pământul sub suflul obuzelor şi trecerea şenilelor şi mai ales glăsuiesc oamenii, se ­înalţă sfâşietor strigătul durerii şi cel luminos al biruinţei şi bucuriei nemărginite. Ansamblul sculptural „Spirit şi memorie” are magnificienţă de mausoleu. În faţă, spre şoseaua naţională, te întâmpină într-o măreţie îndurerată o „Troiţă”. Iisus ne priveşte cu acea răscolitoare expresie în care Pătimirea ia chip sublim. Mântuitorul răstignit pe cruce se înalţă ca un ţanc ce atinge cerul deasupra unei închipuite movile cu osemintele din cuprinsul întregului pământ românesc şi cu cele ce albesc în ţărâna altor meleaguri străine. De-a dreapta e Maica Domnului, iar în stânga Evanghelistul Ioan. Pe soclu, modelate din ciment turnat şi aplicate pe structură de beton, tehnică la care artistul a apelat în conceperea totalităţii operei sale, se rânduiesc 12 reliefuri cu scene din viaţa Domnului nostru Iisus Hristos, de la Naştere la Înviere. „Troiţa”, cu a sa tăietură şi viziune bizantină, face pandant în parte opusă cu portretul în picioare al Sfântului Gheorghe, biruitorul. Maniera de modelare e de aceeaşi inspiraţie bizantină. Pe reversul celor două piese alcătuitoare ale axului central sunt încrustate numele locuitorilor din Tomeşti căzuţi la datorie pe câmpurile de bătălie din cele două conflagraţii mondiale, precum şi cele ale veteranilor, acei norocoşi întorşi acasă, purtând însă semnele sacrificiului, dar şi mulţumirea misiunii împlinite. Un sălaş ca de candelă precede cele două părţi principale ale ansamblului. Din lăuntrul acestuia se învârtejeşte flacăra veşnică a recunoştinţei.
Toate piesele componente ale operei sunt dispuse în spaţiu cu respectarea secţiunii de aur, calea regală prin care artişti ca Phidias au aspirat să atingă perfecţiunea. De aceeaşi năzuinţă a fost animat şi artistul Vladlen Babcineţchi. El a dat prin această operă examenul de maturitate. Şi-a valorificat ingenios, original, calităţile de portretist, de cititor în plan sculptural al sufletului omenesc, al stărilor de adâncă trăire. De asemenea, sculptorul a fructificat darurile sale de componist cu amprentă proprie, probate mai ales în reliefurile sale concave, ce ne-au relevat o fericită osmoză între motivele ancestrale româneşti şi cele mai noi tendinţe în tridimensionalul contemporan.

„Spirit şi memorie” este o operă sumă a acestui tânăr prolific şi talentat sculptor, săvârşită în trei ani de zile şi pusă în operă într-un timp record în spaţiul acordat de Primăria Tomeşti, comanditarul lucrării, cu ajutorul unor firme ieşene de arhitectură şi construcţii. Plecat de câtva timp din Tomeşti, prima sa reşedinţă în România după venirea din Basarabia şi cămin încă al mamei, profesor la Literele ieşene, Vladlen Babcineţchi se întemeiază prin aceste creaţii sculpturale, poate unice în mediul rural naţional întru durată în această vatră a vieţuirii sale româneşti.
La răspântie de drumuri, în Tomeştii Iaşilor, ţi se arată în cale un altar de o factură specială. Se cuvine să te opreşti şi să îngenunchezi spre a slăvi faptele înaintaşilor şi a preţui măiestria artistului, creator al unui topos al spiritului şi memoriei.