Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Spiritul de la Assisi

Spiritul de la Assisi

Un articol de: Cornel Cadar - 05 Noi, 2011

Ce au în comun creştinismul, ebraismul, islamismul, budismul, hinduismul, confucianismul, şintosimul, religiile tradiţionale şi cei care nu cred? La prima vedere nimic. Prezenţa reprezentanţilor acestora săptămâna trecută (27 octombrie) la Assisi (Italia) şi mesajul lor au arătat că toţi sunt doritori de realizare a păcii în lume.

Având tema "Pelerini ai adevărului, pelerini ai păcii", Ziua mondială de reflecţie şi de rugăciune pentru pace a reunit în oraşul Sfântului Francisc aproape 300 de exponenţi ai tuturor religiilor.

În dimineaţa zilei de 27 octombrie, zece dintre ei au transmis mesajul lor. După câteva ore de tăcere şi rugăciune personală, după-amiază, în Piaţa "Sfântul Francisc", a avut loc întâlnirea conclusivă. Participanţii au primit o candelă aprinsă, şi-au dat mâna, au reînnoit solemn angajarea în comun pentru pace şi au coborât în cripta bazilicii pentru o vizită la mormântul Sfântului Francisc.

Discursurile liderilor religioşi fac să se înţeleagă mai bine spiritul de la Assisi.

În intervenţia sa, Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, a propus pentru reflecţie câteva elemente care să ducă la reconcilierea omului cu Dumnezeu, a omului cu el însuşi, dar şi a omului cu ambientul. Astfel a vorbit despre nevoia de convertire, a pledat pentru o deschidere a tuturor religiilor şi subliniat rolul participanţilor ca mediatori de pace şi de reconciliere. Convertirea "ne face să ieşim din particularismele noastre pentru a nu-l mai considera pe celălalt ca obiect de indiferenţă, ci ca subiect de relaţie", a spus Patriarhul. Cu privire la dialog, a arătat că rolul liderilor religioşi "este mai ales acela de a-l promova şi de a arăta prin intermediul exemplului nostru zilnic că noi nu trăim numai unii împotriva altora, sau unii alături de alţii, ci mai degrabă unii împreună cu alţii, într-un spirit de pace, de solidaritate şi de fraternitate".

Rowan Douglas Williams, Arhiepiscop de Canterbury, a vorbit despre necesitatea mărturiei comune, pornind de la convingerea pe care o au toate religiile că nu suntem străini unii faţă de alţii. Rolul reprezentanţilor religiilor, a spus liderul anglican, este de "a ne ridica glasul din adâncul tradiţiilor noastre…, în aşa fel încât familia umană să poată fi mai deplin conştientă de câtă înţelepciune trebuie în lupta împotriva nebuniei unei lumi încă obsedate de frică şi suspiciuni, încă îndrăgostită de ideea unei securităţi bazate pe o ostilitate defensivă, şi încă în măsură să tolereze sau să ignore pierderile enorme de vieţi printre cei mai săraci din cauza războaielor şi bolilor".

Olav Fykse Tveit, secretar general al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (KEK), a pornit de la viaţa Sfântului Francisc pentru a vorbi despre rolul tinerilor în construirea păcii şi despre "a lucra pentru o pace justă la Ierusalim, pentru toate popoarele care trăiesc în Ierusalim şi în jurul acelui oraş". "Sfântul Francisc ne oferă inspiraţia despre modul în care credinţa în Dumnezeu, dialogul deschis şi întâlnirea sinceră pot să ducă la contribuţii semnificative pentru o pace justă", a spus liderul celor 349 de biserici din cadrul KEK.

"Întâlnirea diversităţilor noastre aici la Assisi - a spus în intervenţia sa umanista Julia Kristeva (psihanalist şi filozof francez de origine bulgară) - dă mărturie despre faptul că ipoteza distrugerii nu este unica ipoteză posibilă, ci pacea."

Dumnezeu nu este "proprietate" a celor care cred şi nimeni nu poate în numele Său "să se simtă autorizat la violenţă faţă de ceilalţi". Acesta este apelul lansat de Benedict al XVI-lea la Assisi, care a vorbit şi despre chemarea "adresată celor care cred de a-şi purifica propria credinţă, pentru ca Dumnezeu - adevăratul Dumnezeu - să devină accesibil".

Concluzia întâlnirii de la Assisi poate fi surprinsă în cuvintele Suveranului Pontif, care, seara, după angajarea comună pentru pace, a repetat întreitul "niciodată să nu mai fie", pronunţat de Ioan Paul al II-lea în 2002 tot la Assisi, după atentatele din 11 septembrie şi războiul din Afganistan: "Niciodată să nu mai fie violenţă! Niciodată război! Niciodată terorism! În numele lui Dumnezeu, fiecare religie să poarte pe pământ dreptate şi pace, iertare şi viaţă, iubire!"