Tableta prefectului: Chestiuni de limbaj

▲ Limbajul nostru trebuie să corespundă spaţiului în care trăim şi trebuie să fie însoţit de suficiente elemente de civilizaţie şi respect faţă de cetăţenii pe care îi servim noi, cei care suntem plătiţi din banii publici ▲

Răspunsurile pe lângă subiect au constituit, de multe ori, o sursă de umor involuntar. Una dintre glumele specifice nouă, românilor, face referire la o conversaţie scurtă dintre două persoane la care răspunsul la întrebarea: „Ce mai faci bade, vine ploaia?“ a fost „Bună dimineaţa, tuşă, bat parii!“. De foarte multe ori, la probleme legate de administraţie şi de un cadru juridic bine definit în ceea ce priveşte competenţele fiecărei instituţii asist la adevărate polemici de comunicare, fără conţinut şi, în fapt, deviante de la subiectul discuţiilor. În tehnicile de comunicare o asemenea atitudine este considerată utilă prin generarea unor reacţii publice convenabile pentru cei care adoptă acest stil.

A devenit un adevărat obicei de a se amesteca lucrurile şi responsabilităţile atunci când analizăm diverse situaţii, ceea ce nu este bine pentru nimeni. Cetăţenii trebuie să poată să facă distincţie şi să aibă ştiinţă de unde anume pot primi răspunsuri la problemele lor. Este un subiect vehiculat în ultimii doi ani, prin intermediul procesului de descentralizare a administraţiei publice şi de creştere a autonomiei celor aleşi, pentru ca aceştia să-şi poată duce la îndeplinire mandatele şi să se poată cuantifica şi aprecia obiectiv eficienţa şi eficacitatea lor.

Sunt foarte multe aspecte care ţin de separarea puterilor în stat. Nimeni, într-un stat de drept, nu poate să fie mai presus de hotărârile unor instanţe judecătoreşti, între acestea şi alte instituţii neexistând decât raporturi de colaborare în interesul public şi nu de subordonare.

De asemenea, rolul reprezentantului Guvernului în teritoriu nu acoperă toate problematicile de la nivelul unui judeţ. El trebuie să aibă ştiinţă despre tot ce se întâmplă pe raza judeţului, dar nu se află în relaţii de subordonare sau coordonare cu administraţia publică locală. Pe scurt, multe din problemele cetăţenilor se rezolvă prin intermediul serviciilor publice finanţate, de altfel, chiar de către cetăţeni, bugetele fiind administrate de către consiliile locale şi Consiliul Judeţean.

Am scris toate acestea pentru că mi-aş dori ca în timp să se înţeleagă şi să se diferenţieze responsabilitatea privind multe dintre problemele sociale din jurul nostru, mai ales că absorbţia fondurilor structurale va fi un proces prin care, în primul rând, cei aleşi vor reuşi să ajute dezvoltarea locală.

Senzaţia de siguranţă şi, în acelaşi timp, certitudinile de care au nevoie oamenii simpli ţin, în primul rând, de modul în care statul de drept este perceput ca atare şi de modul în care respectarea legalităţii este o constantă şi o caracteristică a vieţii de zi cu zi.

Sunt ingrediente simple care ne pot ajuta în reformarea societăţii româneşti. Responsabilitatea este un cuvânt-cheie care trebuie să însoţească faptele noastre, cel mai mult şi mai mult contând forma în care ne exprimăm şi seriozitatea de care dăm dovadă. La un nivel înalt, limbajul nostru trebuie să corespundă spaţiului în care trăim şi trebuie să fie însoţit de suficiente elemente de civilizaţie şi respect faţă de cetăţenii pe care îi servim noi, cei care suntem plătiţi din banii publici.