Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
Tăcerea amintirilor - Însemnări la centenarul părintelui profesor Alexandru Ciurea
Iubitor al cărţilor şi înţelepciunii ce se regăseşte în paginile lor, profesor de teologie, istoriograf şi preocupat publicist, misionar român deschizător de drumuri în ţinuturile reci ale Scandinaviei, preot de ţinută, cărturar preţuitor al darului prieteniei, părintele Alexandru Ciurea ar fi împlinit 100 de ani la data de 17 noiembrie 2012.
În discuţiile pe care le-am avut în ultimii ani cu tânărul şi entuziastul Episcop Macarie al românilor ortodocşi din Europa de Nord, i-am amintit, întâmplător, de câteva ori, numele părintelui profesor Alexandru Ciurea. Era prezent în tăcerea amintirilor care dau glas în felurite împrejurări. Acesta a fost, cred, motivul pentru care ierarhul românilor din Scandinavia m-a invitat la simpozionul organizat în Facultatea de Teologie "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, cu o zi înainte de trecerea unui veac de când s-a născut cel care avea să devină slujitor al Sfântului Altar, misionar în diaspora românească şi profesor de teologie. În urmă cu aproape 30 de ani, la jumătatea deceniului al VIII-lea din veacul trecut, l-am întâlnit, pentru prima oară, pe părintele profesor Alexandru Ciurea. Poposea la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, însoţindu-l pe fericitul întru pomenire Patriarh Teoctist, care era atunci mitropolit al Moldovei, iar din 1986 Patriarh al României şi, pentru o perioadă de timp, locţiitor al chiriarhului Moldovei. După cuvântul de bun-venit adresat de către directorul seminarului, părintele profesor Mihai Vizitiu, Patriarhul Teoctist se adresa elevilor şi nu uita să-l prezinte pe oaspetele său, părintele profesor Alexandru Ciurea. În urma câtorva vizite la Mănăstirea Neamţ şi la Seminarul Teologic din apropiere, cu sfatul binevoitor al Patriarhului Teoctist şi la stăruinţele directorului seminarului, părintele Alexandru Ciurea a donat singurei şcoli (de atunci) de teologie din Mitropolia Moldovei şi Sucevei un adevărat tezaur de carte, constituit din 3.113 volume. Acest lucru s-a întâmplat în decembrie 1986. Îmi amintesc cum se descărcau volumele din maşina seminarului, care le-a adus de la Bucureşti, fiind apoi adăpostite într-o încăpere de la etajul clădirii, în partea de miazănoapte. În perioada următoare au fost realizate mai multe corpuri de bibliotecă unde au fost aşezate cărţile primite în dar, alături de cele oferite, cu mărinimie, de Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, devenit între timp Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. Fondul de carte cuprinde cărţi de teologie, beletristică, istorie, artă, monografii, publicaţii periodice (Mitropolia Moldovei şi Sucevei, "Studii Teologice", Mitropolia Olteniei, "Îndrumătorul bisericesc" ş.a.). După ce au intrat în uz şi le puteam consulta, am observat că toate cărţile aveau pe pagina dintâi o ştampilă ce cuprindea cuvintele: Donaţia părintelui profesor univ. dr. Alexandru Ciurea. Îmi imaginez că s-a despărţit foarte greu de cărţile care l-au însoţit în drumul vieţii. Fără să fi făcut o analiză atentă a fondului de carte, pot spune că multe dintre ele sunt în limbi străine, iar unele poartă, între coperţi, dedicaţii preţioase, chiar şi de la slujitori ai Bisericii din Scandinavia (episcopi şi preoţi, chiar a Arhiepiscopului de Uppsala), ierarhi români, profesori de teologie sau dregători şi oameni de cultură. O categorie specială este constituită din cărţi oferite de foştii ucenici, deveniţi între timp ierarhi sau apreciaţi profesori şi slujitori ai Bisericii. Prezint succint câteva cărţi şi dedicaţiile păstrate: - Un episod important din lupta pentru limba română, Bucureşti, 1978: Părintelui Profesor Alexandru Ioan Ciurea, de la ucenicul de altă dată, omagiu şi dragoste. †Antonie Ploieşteanul, 31 octombrie 1978. - Lucrarea Dascăli de cuget şi simţire românească, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981, poartă dedicaţia Părintelui profesor Alexandru Ciurea, omagiul fostului ucenic †Antonie, Episcopul Buzăului. - Despre viaţa şi opera Sfântului Vasile cel Mare, la 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1979 - Bunului şi neuitatului meu spiritual şi profesor de Teologie, părintele profesor dr. Alexandru Ciurea, cu toată dragostea frăţească, †Nestor, 28 aprilie 1980. - Descătuşarea, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1981: Distinsului părinte profesor dr. Alexandru Ciurea cu drag din partea discipolului din vremea studenţiei †Nestor, 30 septembrie 1982. - Politica statului ungar faţă de Biserica Românească din Transilvania în perioada dualismului (1867-1918), Sibiu, 1986 - cu o caligrafie remarcabilă - Părintelui profesor dr. Alexandru Ciurea cu drag şi recunoştinţă din partea fostului său ucenic, o carte de istorie şi mucenicie transilvană, Suceava 25 august 1986. Pr. Mircea Păcurariu. - Istoria Mănăstirii Prislop - Prea Cucerniciei Sale, Părintelui profesor dr. Alexandru Ciurea, cu alese sentimente de dragoste şi recunoştinţă, Bucureşti, 17 decembrie 1986, pr. Mircea Păcurariu. - Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în secolul XVII - Marelui teolog istoric, patriot înflăcărat, om de omenie, dascăl şi al meu, părintelui profesor dr. Alexandru Ciurea cordial omagiu, †Nestor, 17 noiembrie 1982 (oferită la împlinirea a 70 de ani). - Pe treptele slujirii creştine - I - Editura Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, Mănăstirea Neamţ, 1980 - Părintelui profesor Alexandru Ciurea în preţuirea anilor de colaborare sinceră şi rodnică de la Institutul de Grad Universitar din Bucureşti, cu aceeaşi afecţiune. †Teoctist, 22 august 1981. - Arhiepiscopia Sibiului, pagini de istorie - Preacucerniciei Sale, părintelui profesor Alexandru Ciurea, cu preţuirea de totdeauna şi afecţiunea noastră. †Teoctist al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi locţiitor de Mitropolit al Ardealului, 7 februarie 1983. - Pe un album al Catedralei din Uppsala: Cu mulţumiri pentru tot lucrul, de-a lungul anilor, pentru relaţiile suedezo-române şi comuniunea dintre Bisericile noastre. Cu devotament şi recunoştinţă, Olof Sundby - Arhiepiscop, 2 octombrie 1982. Am mai remarcat dedicaţii de la unii profesori de teologie şi istorici, dintre care îi amintesc pe I. D. Ştefănescu, Ene şi Marin Branişte, pr. I. Bria ş.a.