Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Toamna se numără creştinii

Toamna se numără creştinii

Un articol de: Ion Armași - 31 Mar, 2011

În octombrie 2011, va avea loc în ţara noastră un recensământ al populaţiei şi al locuinţelor, parte a unei operaţiuni de recenzare mai largi, iniţiată la nivelul Uniunii Europene. Cele 35 de criterii de recenzare, care compun formularul individual, investighează societatea din perspective considerate critice la nivel european.

Astfel, un fenomen care preocupă toate statele UE este cel al migraţiei, interesând (întrebările 16-19) atât locul unde au emigrat persoanele, cât şi scopul şi durata stabilirii reşedinţei în străinătate. Relevanţa cifrelor obţinute pe acest subiect este una importantă: dacă numărul cetăţenilor stabiliţi pe o durată mare în străinătate va fi unul important, este posibil ca numărul reprezentanţilor ţării noastre în Parlamentul European (în prezent 33) să fie "redimensionat" în sensul scăderii acestuia.

Societatea europeană este preocupată şi de descreşterea demografică, şi de fenomenul îmbătrânirii populaţiei. Conex, instituţia familiei care pare a necesita o resuscitare în Occident şi care nici în ţara noastră nu se simte prea bine, va fi şi ea analizată (incidenţă, durată) comparativ cu hibridul tot mai ispititor al uniunii consensuale. În anul dedicat Tainei Cununiei vom afla care este raportarea tinerei generaţii la dezideratul întemeierii unei familii şi, în consecinţă, care sunt măsurile care se impun a fi luate: politici de susţinere a familiei şi natalităţii de către stat, campanii de popularizare a importanţei naşterii de prunci pentru sănătatea societăţii, a beneficiilor de a avea un frate (sau mai mulţi).

Un aspect interesant ce va fi clarificat în octombrie este şi cel al componenţei etnice a populaţiei, precum şi cel al cetăţeniilor multiple. Interesant este faptul că criteriul limbii materne este disjuns de cel al etniei, fapt ce va putea să vină în sprijinul unor comunităţi cultice şi lingvistice, precum ceangăii, a căror apartenenţă etnică este disputată între minoritatea maghiară şi majoritatea românească. De asemenea, acest detaliu poate ajuta şi la definirea corectă a acelor comunităţi ce aparţin unei anumite minorităţi etnice, dar, ca urmare a procesului de asimilare, nu mai vorbesc, nu mai folosesc limba specific acestei minorităţi. Este şi cazul etnicilor români din statele vecine (Serbia, Ucraina, Ungaria), unde tinerii, deşi se identifică cu comunitatea română şi participă cu regularitate la slujbele bisericii ortodoxe române (unde li se permite acest lucru), nu mai cunosc limba română.

În fine, un alt criteriu vizat de recensământ este cel al religiei persoanelor. Trebuie să remarc formularea nefericită a întrebării nr. 23: "Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?" De ce a fost evitată formularea simplă "cărei religii îi aparţine persoana"? Ce mesaj poartă acest "consideră"? Pentru cei care aparţin în mod practicant la o religie, nu este nici o problemă. Pentru cei convertiţi la o religie, de asemenea, nu sunt dubii: convertiţii sunt cei mai hotărâţi! Dar pe cei care s-au îndepărtat temporar de Biserică sau care au relaţie formală sau ocazională cu credinţa, ce îi îndeamnă acest "consideră" să declare? Curentul ateist şi antireligios care îmbolnăveşte societatea individualistă, carieristă şi consumatoristă doreşte (unde am mai întâlnit asta?) să atragă cât mai multe suflete dezorientate. Ceea ce trebuie să avem în vedere când răspundem la această întrebare este că şi aceste cifre pot crea consecinţe. Un număr în scădere al creştinilor ortodocşi va atrage după sine o îmbărbătare a celor care luptă împotriva educaţiei religioase în şcoli sau împotriva susţinerii cultelor de la bugetul de stat.

Dacă rămânem la fel de indiferenţi la ce se întâmplă în "cetate", s-ar putea să avem surprize în ceea ce priveşte rezultatul numărului cetăţenilor de etnie română sau procentul celor care se mai declară creştini. Să fim, aşadar, cu luare aminte pentru că este posibil ca de un astfel de recensământ, aparent banal, să depindă abordările viitoare, politice şi sociale, cu efect direct asupra societăţii româneşti, în ansamblul ei, şi asupra familiei creştine.

 

Citeşte mai multe despre:   recensamant