Tot istoric!

În articolul de săptămâna trecută ne-am ocupat de supralicitarea adjectivului istoric în texte în care se comentează fluctuaţii în ceea ce priveşte cotele de piaţă ale unor valute diferite. Nu numai în legătură cu leul, ci şi în ceea ce priveşte moneda unică europeană, se constată deprecieri sau minimumuri istorice, dar şi creşteri istorice, situaţii care se pot schimba de la zi la zi, astfel că, de fapt, în discursul jurnalistic românesc, istoria nu mai are răbdare: s-ar părea că este într-o precipitată fierbere.

În acest sens, o sintagmă frecventă este "nivel istoric", iar astfel de… recorduri pot fi atinse, de exemplu, de indici bursieri sau dobânzi: "Nivel istoric pentru indicele Dow Jones"; "Nivel istoric al dobânzii BCE" (în "Financiarul"). Se poate vorbi în aceiaşi termeni chiar şi despre copierea ilegală de pe internet: "Downloadul ilegal în Marea Britanie a atins un nivel istoric în 2008".

Evident, adjectivul în discuţie nu este unul potrivit pentru a evalua fenomene considerate de azi pe mâine: caracterizarea a ceva drept istoric are nevoie dacă nu de (un oarecare) timp, măcar de o sedimentare, de o analiză de perspectivă. Folosirea lui inadecvată nu numai că poate falsifica realitatea, dar şi depreciază discursul, ca şi temeinicia şi credibilitatea demersului jurnalistic, aşa cum se poate constata şi din faptul că, din păcate iarăşi, adjectivul istoric şi-a luat drept ţintă descrierea nivelului apelor Siretului, Prutului sau Dunării. Iată câteva texte din săptămâna trecută: "Debite istorice pe Siret"; "Prutul, în continuă creştere. Râul a depăşit nivelul istoric în judeţul Vaslui"; "Nivelul istoric de pe Dunăre, la Galaţi, a fost depăşit"; "Debit istoric al Dunării"; "Alertă pe Dunăre: vineri, fluviul va atinge cel mai mare debit din istorie" etc.

Vom observa că acest clişeu apare şi în relatări despre alte zone ale lumii; de exemplu: "Lacul Titicaca a scăzut până la un nivel istoric" (ar fi vorba, totuşi, de cel mai redus nivel înregistrat din 1949). Întrucât ai noştri nu au fost în Bolivia pentru a face măsurători, este de presupus că însăşi formula în discuţie a fost copiată, ca atare, dintr-o limbă străină (probabil din engleză; preluăm un text de pe blog: "Here is a good finding about the historical lake levels of Titicaca, based on scientific research in 2001"). Dar pe noi nu ne interesează să dăm vina pe alţii, ci ne preocupă exprimarea corectă şi nuanţată în spiritul limbii române. Căci, altfel, ştirile din presă despre nenorocirile contemporanilor, prin nota de senzaţional, parcă ne-ar fixa în adulmecarea necazului, degajând tot atâta responsabilitate ca şi un enunţ publicitar de tipul "AC/DC, concert istoric la Bucureşti" (este vorba de o formaţie de rock din Australia!).

Pentru a nu pierde din vedere nuanţele, trebuie să observăm că adjectivul poate fi folosit, în enunţuri tehnice, prin restrângere, cu semantism neutralizat, aşadar fără a induce ideea de "important", "celebru"; iată un asemenea enunţ din zona informaticii, tot după un model din engleză: "Cu Istoric Web, puteţi vizualiza şi căuta în întreg conţinutul paginilor pe care le-aţi vizitat, inclusiv în căutările Google".

Putem admite şi alte libertăţi; cel mai tulburător context în care am remarcat cândva prezenţa… neştiinţifică a adjectivului îl reprezintă un catren din Lacustra/ lui Bacovia (vă reamintiţi?): "Un gol istoric se întinde,/ Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc.../ Şi simt cum de atâta ploaie/ Piloţii grei se prăbuşesc". Dar, aici, sensibila extensie figurată sugerează un spaţiu indefinit, de fapt atemporal, care scapă percepţiei obişnuite.

Şi, oricum, decenţa ne-ar impune să lăsăm deoparte referirea afectată la istorie, când inundaţiile au transformat atâtea case de pe râurile Moldovei în involuntare şi nefericite locuinţe lacustre…