Turnurile Babel ale lumii de azi

Zilele trecute a fost inaugurată cea mai înaltă clădire construită de oameni. Numele ei este Burj Dubai Building (sau Tower) şi are peste 800 de metri înălţime. Este un fel de declaraţie publică a bogăţiei şi e semn limpede al dorinţei micului emirat de a fi, încă o dată, primul. Indiferent care este tema topului, Dubaiul trebuie să fie în vârful clasamentului, mai ales dacă este vorba despre indicii ale prosperităţii. Desigur, ţara are în prezent dificultăţi financiare serioase - dar asta e trecător, spre deosebire de statutul dobândit prin locarea aici a celei mai înalte structuri locuibile construite de pe faţa pământului! Dorinţa de a avea un nou record a învins precauţia legată de li-mitarea resurselor financiare.

Ambiţia constructorului din Dubai seamănă teribil de mult cu cea a „dezvoltatorilor“ imobiliari de la Babel, care au plănuit să construiască un turn al cărui vârf să ajungă până la cer. Gloria urma să le aparţină, renumele unei astfel de construcţii nemaipomenite ar fi străbătut tot pământul. Ştim deznodământul, înţelegem că dezacordul divin pentru acest proiect a fost legat de motivaţia lui: iniţiatorii Turnului Babel au fost animaţi nu de dorinţa de a locui mai bine sau mai confortabil, nici de nevoia de a comunica mai bine de la înălţime sau de a se apăra într-o fortăreaţă inatacabilă. Nu, dorinţa lor a fost aceea de a se acoperi de gloria de a fi construit ceva nemaivăzut. Trufia a fost e-lementul care a compromis proiectul.

Despre înălţimea Turnului Babel nu există date certe, iar diferitele surse care vorbesc despre aceasta sunt foarte diferite între ele. Cea mai modestă propune înălţimea de circa 200 de metri, iar altele avansează altitudinea de 2.500 metri. Oricare ar fi adevărul, o certitudine care funcţionează bine ca reper este că prima structură foarte înaltă construită de oameni a fost Turnul Eiffel din Paris, care măsoară 324 de metri. Acesta a fost construit însă cu tehnologia finalului de secol 19, deci posibilitatea ca Turnul Babel să fi fost mai înalt este discutabilă.

De la Eiffel încoace, numeroşi ingineri şi arhitecţi au căutat să se lupte cu înălţimea. Pragul de 400 de metri a fost trecut greu, iar prima clădire cu peste 100 de etaje din lume, Empire State Building, a rămas o excepţie timp de 40 de ani. Au fost ridicate totuşi mai ales turnuri din beton destinate susţinerii de relee radio şi tv, unele dintre ele având chiar peste 500 de metri înălţime. Faţă de toate acestea, Burj Dubai Building, cu cei peste 800 de metri înălţime ai săi, este un uriaş autoritar.

La inaugurarea turnului din Dubai, arhitectul care l-a proiectat a spus un lucru greu de crezut la prima auzire: modelul de construcţie folosit la această clădire este adaptabil şi la înălţimi mult mai mari. Asemenea pieselor dintr-un puzzle, diferitele segmente ale clădirii pot fi rearanjate, înmulţite şi dispuse în forma piramidală care conferă stabilitate, iar înălţimea clădirii va putea creşte teoretic fără margini. Burj Dubai se opreşte la 800 de metri doar temporar, pare a spune constructorul arab, strecurându-ne discret sugestia că lansarea unei noi provocări e doar o chestiune de timp.

Am vorbit aici despre turnurile foarte înalte construite de om pentru că ele sunt o mostră de semeţie a oamenilor bogaţi ai lumii de azi. Iniţiative similare ca depozit de aroganţă sunt, de exemplu, construirea navelor de croazieră gigant, cu 15-20 de punţi, sau construirea unor automobile capabile să a-tingă viteze pentru care nu e-xistă şosele nicăieri în lume (vezi exemplul cunoscutei mărci care produce maşina ce poate rula cu peste 400 de kilometri pe oră). Desigur, toate aceste iniţiative sunt livrate sub ambalajul aparent nevinovat al depăşirii limitelor tehnologice în diferite profesii, iar astfel par lăudabile şi admirabile. Ele nu pot ieşi însă din spectrul lucrurilor făcute mai întâi pentru a impresiona şi abia apoi pentru a folosi cuiva. Ele sunt de fapt nişte imense depozite de grandomanie strivitoare. Bineînţeles, ele aduc bani, sunt folosite de clienţi bogaţi şi aduc profit. Dar mai întâi de toate, aduc prestigiu pentru iniţiator şi proprietar, iar acesta este un capital nepreţuit pentru mulţi dintre oamenii care nu recunosc altă divinitate decât banul şi propria imagine.

Lumea de azi e plină de turnuri Babel. Diferă doar ma- terialul din care sunt făcute şi arhitectura. Restul, însă, e identic. Pretenţia multimilenară a turnului care atinge cerul creşte în amploare, deşi rămâne încă o problemă nerezolvată.