Un simbol al Banatului: Coriolan Brediceanu

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, cu prilejul împlinirii unui centenar de la moartea lui Coriolan Brediceanu, patronul liceului cu acelaşi nume din Lugoj, la care Preafericirea Sa a studiat între anii 1967-1970

Anul acesta, 2009, la 25 ianuarie, s-au împlinit 100 de ani de la trecerea la viaţa veşnică a cunoscutului om politic bănăţean Coriolan Brediceanu, ilustru avocat, apărător al drepturilor românilor şi unul dintre cele mai de seamă personalităţi istorice şi culturale ale Lugojului.

Coriolan Brediceanu s-a născut la Lugoj, la 23 decembrie 1849. După studiile liceale la Beiuş, a urmat studii de drept la Universitatea din Budapesta, pe care le-a absolvit cu diploma de avocat în 1874. În acelaşi an se întoarce la Lugoj, unde se stabileşte definitiv până la sfârşitul vieţii (1909). Aici deschide un cabinet de avocatură şi în scurt timp se remarcă pentru modul în care apără dreptatea românilor transilvăneni în procese pe care cei mai mulţi avocaţi refuzau să le preia. „Cancelaria lui avocaţială - scrie cărturarul Valeriu Branişte - a fost adevăratul birou al poporului. Toate problemele noastre de natură publică, politică şi administrativă, precum şi bisericească sau şcolară au trecut prin această cancelarie“¹.

În calitate de avocat a pledat ca apărător în mai multe procese politice intentate de autorităţile maghiare atât unor publicaţii, cât şi unor intelectuali, scriitori şi ziarişti români, persecutaţi de autorităţile maghiare pentru criticile aduse acesteia şi pentru exprimarea în favoarea românilor².

În plan politic, Coriolan Brediceanu se implică tot mai mult în apărarea drepturilor românilor şi între anii 1892-1894, la Cluj, se alătură unui corp de 30 de avocaţi, care iau apărarea memorandiştilor din Comitetul Central al Partidului Naţional Român, din care făcuse şi el parte³.

Datorită popularităţii acumulate, Brediceanu este ales în 1906 ca reprezentant al poporului în Parlamentul de la Budapesta, unde a desfăşurat o activitate rodnică împotriva abuzurilor săvârşite de conducerea politică faţă de românii transilvăneni⁴.

Totodată, Coriolan Brediceanu a fost şi un remarcabil om de cultură. A făcut parte din ASTRA, s-a ocupat şi de literatură, lăsând mai multe comedii şi nuvele inspirate din trecutul medieval al Banatului şi al mediului satului bănăţean⁵.

Coriolan Brediceanu era în acelaşi timp dinamic şi paşnic, statornic şi stăruitor în misiunea sa de apărător al identităţii româneşti şi a drepturilor românilor bănăţeni, dar şi capabil de a învăţa sau prelua de la alţii ce este bun şi folositor, pentru a călăuzi pe ai săi spre progres şi demnitate naţională.

Şi-a apărat confraţii cu mult curaj şi demnitate

Patriotismul înţelept al lui Coriolan Brediceanu ştia să apere identitatea naţională proprie, iar, în acelaşi timp, să respecte identitatea altora, impunându-se tuturor ca un om înţelept şi respectat.

În această privinţă, evocând atmosfera Banatului cosmopolit, Brediceanu spunea: „Ciobanul român, cu cicoşul maghiar, cu drotuşul slovac, cu pescariul sârb, se întâlneau şi se înţelegeau prieteneşte, ca fii ai aceleiaşi patrii, îşi împărtăşeau greul vieţii, închinau din plosca comună, mâncau unul din straiţa celuilalt şi, feri Doamne, să ceară unul de la altul părăsirea limbei, legii şi datinilor strămoşeşti...“ ⁶.

Brediceanu l-a sprijinit şi finanţat pe Traian Vuia în studiile şi proiectele sale, care au culminat cu inventarea primului aeroplan românesc.

A trecut la cele veşnice pe 25 ianuarie 1909 şi a fost înmormântat la Lugoj. Mormântul său, aflat în cimitirul ortodox de pe Strada Făgetului din Lugoj, apare pe lista monumentelor istorice din judeţul Timiş şi este loc de pelerinaj pentru toţi cei ce sunt recunoscători memoriei sale.

Om politic şi apărător al drepturilor românilor, Coriolan Brediceanu şi-a apărat confraţii cu mult curaj şi demnitate. El a înfruntat puterea politică a vremii, atunci când era vorba de prezentul şi viitorul poporului, a înfruntat forţe politice străine, apărând dreptatea şi demnitatea neamului românesc.

Astfel, Coriolan Brediceanu rămâne în istoria ţării noastre, nu numai a Banatului, ca o figură înaltă, de verticalitate morală, de demnitate naţională şi spirituală, o coloană de lumină a istoriei şi culturii din Banat, o pildă care trebuie urmată.

Pentru toate aceste vrednicii ale lui, rugăm pe Bunul Dumnezeu să aşeze sufletul său cu drepţii, iar pe noi să ne învrednicească să învăţăm de la înaintaşii noştri demnitatea şi jertfelnicia, iubirea de neam şi credinţa, spre slava lui Dumnezeu şi pentru mântuirea noastră.

† DANIEL,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

1 Lădău Maria, „Coriolan Brediceanu - activitatea juridică“, apud „Drapelul“, Lugoj, IX, 1900, nr. 11 din 27 ianuarie, p. 1.

2 Prof. dr. Gheorghe Luchescu, „Coriolan Brediceanu - luptător pentru drepturile românilor“, „Coloana infinitului“, anul VIII, vol. III, nr. 54, Timişoara, 2005, p. 3.

3 Ibidem, apud Ioan Munteanu, „Mişcarea naţională din Banat 1881-1918“, Timişoara, 1994, p. 129.

4 Prof. ing. Francisc Boldea, directorul Colegiului Naţional Coriolan Brediceanu, Coriolan Brediceanu, în „Coloana infinitului“, anul VIII, vol. III, nr. 54, Timişoara, 2005, p. 3.

5 Prof. dr. Gheorghe Luchescu, op. cit, p. 4.

6 Prof. dr. Gheorghe Luchescu, op. cit. p. 4, apud „Drapelul“, 1902, nr. 12, 8 februarie, p. 2.