Biografii greci relatează în scrierile lor unele amintiri despre monahii români mai puțin cunoscuți de conaționalii lor, care au trăit în a doua jumătate a secolului XX, în special în timpul regimului
14 Noi, 2024
Veşti bune: Pofta de lectură se întoarce
Cel puţin de vreo zece ani, ne plângem cu toţii, autori, editori, ba chiar şi segmente mari din public, că nu se mai citeşte, ba chiar unii dintre noi, ca un fel de cassandre amatoare, proorocim dispariţia cărţii. Dăm vina pe asaltul televiziunilor, pe scăderea gustului public, pe preţul cărţilor, iar de o bucată de vreme încoace şi pe internet, care tinde să devină un fel de vinovat de serviciu pentru tot ceea ce nu merge ori ni se pare că nu merge în comunitatea noastră. Ceea ce e nostim este faptul că, deşi toţi factorii amintiţi merită să fie luaţi în studiu, de cel puţin cinci ani, pofta de lectură se întoarce. Mi-au semnalat asta editorii şi difuzorii de carte, cei mai atenţi la evoluţia fenomenului, cei mai aproape de manifestarea acestuia. A revenit, mai întâi, pofta pentru literatura străină, ceea ce explică succesul colecţiilor de traduceri ale unor mari edituri precum Polirom, Humanitas sau Paralela 45, dar revine în forţă acum, proces început prin 2004, o dată cu programul dedicat tinerilor autori de Polirom şi urmat îndeaproape de alte câteva edituri care au prins trendul, revine deci în forţă interesul pentru literatura originală. E vorba de celelalte două amintite, dar şi de câteva mai mici şi ambiţioase precum Brumar, Ideea Europeană, Vinea, Axa sau Limes.
„Dragostea de carte“, ca să folosesc o formulă clişeu, se vede foarte bine la târguri. Am constat asta şi la ediţiile târgului ieşean, dar mai ales la cele ale marelui târg de la Bucureşti. Anul trecut, la prima ediţie a Bookfest organizată de AER, s-au vândut cele mai multe cărţi din toate ediţiile târgului de la Revoluţie încoace. La ediţia de anul acesta, am avut o lansare de carte miercuri, în prima zi a târgului, şi mi s-a părut că e lume puţină. Era cât pe ce să mă transform în bocitoare de ocazie şi să afirm că anul trecut am avut de-a face cu o excepţie inexplicabilă. Dar, iată, televiziunile îmi arată că, începând de vineri, nu e loc să arunci un ac pe suprafaţa târgului, iar în ce priveşte vânzările ne pregătim de depăşirea recordului de anul trecut! Şi, pentru că a venit vorba, breasla editorilor a gândit inteligent asociindu-şi televiziunile în procesul de promovare a lecturii. Ca şi anul trecut, în afara televiziunii naţionale, care-şi face cum poate treaba, în afara unor televiziuni private, care prezintă lacunar evenimentul, Realitatea TV este practic non-stop la Bookfest - trasmite în direct, prezintă întâmplările importante la ştiri, organizează dezbateri, cum a fost cea de sâmbătă, excelentă, cu scriitorii - jurnalişti, jurnaliştii - scriitori. Standul Realitatea - Cotidianul este, poate, cel mai activ din târg şi asta e foarte bine! De altfel, zilele acestea, a apărut şi informaţia că programul „ziarul cu cartea“ de miercurea al Cotidianului a trecut de 1 milion şi cinci sute de mii de exemplare vândute! Ca şi vânzările cu rabaturi de până la 40% de la târguri, acest succes arată că preţul cărţilor are o anumită imporanţă în încurajarea lecturii. Poate nu preţul în sine, care în medie e al câtorva pachete de ţigări per exemplar, cât senzaţia pe care o are cumpărătorul că primeşte un dar, că i se face o favoare. Sunt detalii care ar trebui luate în seamă de strategii de marketing ai editurilor, reţelelelor de difuzare. În fine, devine tot mai vizibil că internetul nu este inamicul cărţii, ci poate fi marele său prieten. De un număr de ani, am editat unele din cărţile mele şi în ediţie electronică, pe prestigiosul portal LiterNet. Absolut toate au obţinut cifre de lectură (descărcări) de câteva ori peste titajul pe care acele cărţi le-au avut în ediţiile on paper. Un eseu despre dragoste, tipărit în 2.000 de exemplare în 2000, a fost descărcat de peste 30.000 de ori din 2004 încoace, când a fost instalată ediţia online la LiterNet. Un sfat pentru autori - nu evitaţi publicarea electronică, există deja un public masiv care preferă acest tip de lectură, din varii motive, începând cu gratuitatea şi sfârşind cu comoditatea! Ca să nu mai spun că o carte descărcată de pe internet, poate fi trecută pe hârtie după preferinţele deţinătorului - format, culoare, corp de literă etc - ceea ce-l pune în posesia unui unicat, nu a unui produs de serie! Prin urmare, pofta de lectură, „dragostea de carte“, „dulcea zăbavă a cărţilor“ se întorc, chiar în forţă. Rămâne ca noi, cei interesaţi, autori, editori, difuzori, să găsim cele mai inteligente căi de acces pentru a ne întâlni cu ea!
.jpg)
