Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Vizita „ad limina“ a episcopilor români

Vizita „ad limina“ a episcopilor români

Un articol de: Cornel Cadar - 13 Feb, 2010

De regulă, o dată la cinci ani, fiecare episcop diecezan din Biserica Catolică trebuie să facă o vizită oficială la Vatican. Este un fel de dare de seamă pe care episcopii o fac despre mersul diecezei lor şi o modalitate de a întări şi a manifesta comuniunea lor cu Episcopul Romei. Se numeşte vizită „ad limina apostolorum“ (în traducere din latină, vizită „la pragul apostolilor“). „Prag“ se referă la intrarea la mormintele celor doi apostoli care au predicat evanghelia la Roma. Mormântul Sfântului Petru se află în bazilica „Sfântul Petru“ din Vatican, iar cel al Apostolului neamurilor, în bazilica dedicată lui în afara zidurilor Romei.

În afară de pelerinajul la mormintele celor doi apostoli, episcopii, în cadrul vizitei „ad limina“, se întâlnesc cu papa şi vizitează diferite congregaţii, dicasterii, consilii sau oficii ale Sfântului Scaun pentru a prezenta problemele, a cere informaţii şi lămuriri pastorale şi pentru a răspunde la eventualele întrebări.

Cea de-a patra vizită „ad limina“, după redobândirea libertăţii, prima cu actualul papă, s-a desfăşurat, în perioada 8-13 februarie. Este vorba de episcopii celor şase dieceze romano-catolice şi cinci greco-catolice care împreună formează Conferinţa Episcopilor din România. Lor li s-a adăugat Episcopul de Chişinău (Republica Moldova). În total, împreună cu episcopii auxiliari sunt 17 episcopi. Asemenea vizite, după prăbuşirea comunismului, au avut loc în anii 1991, 1996 şi 2003.

În cadrul vizitei de anul acesta, episcopii au prezentat un raport asupra situaţiei generale şi religioase din România şi au fost primiţi individual de Sfântul Părinte pentru a analiza chestiunile proprii diecezei lor. Conform „Anuarului pontifical“, în România există 1.885.608 catolici (1.879 de parohii, 1.598 de preoţi diecezani şi 220 de preoţi călugări).

IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, şi PS Cornel Damian, Episcop auxiliar, au fost primiţi în audienţă de către papa luni, 8 februarie. Suveranul pontif s-a interesat de situaţia catolicilor din Arhidieceza de Bucureşti, a clerului şi a persoanelor consacrate (călugări şi călugăriţe), de relaţiile ecumenice. Benedict al XVI-lea, subliniind că este informat despre situaţia actuală a catedralei „Sfântul Iosif“, şi-a exprimat regretul că acest lăcaş de cult este încă în pericol, deşi reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti cer încă din anul 2001 autorităţilor române să ia măsuri pentru ocrotirea catedralei.

În cadrul Congregaţiilor (pentru Doctrina Credinţei, Episcopi, Cler, Viaţa Consacrată, Familie, Cultul Divin, Educaţia Catolică, Dreptate şi Pace, Migranţi, Dialog Interreligios etc.), episcopii au arătat starea diecezelor proprii în ceea ce priveşte frecventarea bisericii şi a Sfintelor Taine, preocupările catolicilor şi relaţiile cu ceilalţi credincioşi, şcolile, activitatea caritativă, angajarea Bisericii din punctul de vedere social, relaţiile cu autorităţile, activitatea congregaţiilor călugăreşti, activitatea preoţilor şi a asociaţiilor catolice, catehizarea diferitelor grupuri, presa şi cărţile, starea familiilor, urgenţele şi priorităţile pastorale, etc.

Fiind în Anul Sfintei Preoţii, Congregaţia pentru Cler s-a interesat de situaţia preoţilor şi de iniţiativele legate de acest an dedicat preoţilor. Aflând despre întâlnirile periodice la nivel naţional ale preoţilor catolici din Ro-mânia, pentru aprofundarea trăirii darului Sfintei Preoţiei şi întărirea comuniunii fraterne, Congregaţia pentru Cler a apreciat şi a încurajat asemenea iniţiative.

Fragilitatea cuplurilor, emigraţia spre ţările occidentale, având adesea drept consecinţă încredinţarea grijii copiilor în mâinile bunicilor, separarea forţată a soţilor, mai ales când mama este cea care pleacă în căutare de lucru, practicarea răspândită a avortului, controlul naşterilor prin metode contrare demnităţii persoanei umane, urgenţa catehezei şi a educaţiei noilor generaţii sunt alte probleme care au stat în centrul atenţiei în cadrul acestei vizite.

Miercuri, 10 februarie, episcopii au participat şi la audienţa generală a suveranului pontif. La audienţă au fost prezenţi şi peste 130 de studenţi seminarişti, formatori şi profesori de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi. După cateheza obişnuită, papa s-a adresat în limba română: „Salut cu afecţiune studenţii teologi de la Seminarul Mare din Iaşi, însoţiţi de educatorii lor. Iubiţi prieteni, redescoperiţi darul urmării lui Cristos, aderând mereu, cu ajutorul său, la voinţa Tatălui. Pregătiţi-vă sub aspect spiritual, teologic şi pastoral să îndepliniţi în mod temeinic viitorul vostru minister în contextul societăţii de astăzi, în mare parte secularizată. Vă însoţesc cu rugăciunea mea şi vă binecuvântez din inimă“.

Pornind de la rapoartele generale pe care episcopii le-au înaintat cu ocazia acestei vizite, papa îşi va face o viziune de ansamblu asupra situaţiei Bisericii şi societăţii din România şi va formula câteva îndemnuri concrete pentru păstorii români şi pentru turmele încredinţate lor. Cu siguranţă, din mesajul care va fi încredinţat episcopilor nu vor lipsi îndemnuri cu privire la vocaţii, la continuarea drumului ecumenismului şi al dialogului cu ceilalţi creştini, la formarea umană şi religioasă a laicilor, la catehizarea tinerilor şi a copiilor, la grija pentru preoţi.