Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Vizită urmărită cu interes

Vizită urmărită cu interes

Un articol de: Cornel Cadar - 30 Sep, 2011

Desfăşurată sub mottoul "Unde este Dumnezeu, acolo este viitor", călătoria Papei Benedict al XVI-lea în ţara sa natală (22-25 septembrie) a fost urmărită cu mult interes. Şi asta din mai multe motive. La Berlin şi la Erfurt, Papa a intrat în zona Europei cea mai îndepărtată de Dumnezeu: ateii sunt în majoritate şi foarte puţini se mai botează. Apoi datorită dimensiunii ecumenice şi a dialogului interreligios: în Germania, Papa s-a întâlnit cu reprezentanţii luteranilor, ai ortodocşilor, precum şi cu reprezentanţii comunităţii ebraice şi cu câţiva membri din comunitatea musulmană. În sfârşit, pentru că pentru prima dată un papă a ţinut un discurs în faţa membrilor Parlamentului german (Bundestag).

Discursul de 20 de minute din Parlamentul german a adus în centrul atenţiei dreptul natural şi raţiunea ca izvoare ale Statului de drept. Citându-l pe Augustin: "Renunţă la dreptate şi atunci cu ce se mai deosebeşte statul de o bandă de tâlhari?", Papa i-a avertizat pe politicieni că nu trebuie să sacrifice etica în favoarea puterii şi le-a dat ca exemplu excesele regimului nazist: "Noi, germanii, ştim din proprie experienţă că aceste cuvinte nu sunt o simplă sperietoare. Noi am experimentat separarea puterii de dreptate, folosirea puterii împotriva dreptăţii pentru a o zdrobi, astfel că statul a devenit instrumentul care a distrus dreptul, a devenit o bandă de tâlhari foarte bine organizată, care putea să ameninţe lumea întreagă şi să o conducă pe marginea prăpastiei".

Un moment forte al călătoriei a fost întâlnirea cu Bisericile născute din reforma luterană. La Erfurt, oraşul în care Martin Luther a intrat în comunitatea călugărilor augustinieni şi a fost hirotonit preot (1507), Papa s-a întâlnit cu membrii Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania. Suveranul Pontif a amintit de căutarea dramatică şi neîncetată din partea lui Luther a acelui Dumnezeu plin de îndurare faţă de omenirea profund marcată de rău şi de păcat. "Cum pot să am un Dumnezeu milostiv?" se întreba Luther. "Întrebarea arzătoare a lui Luther trebuie să devină din nou întrebarea noastră", a spus Benedict al XVI-lea. Ecumenismul stă în reluarea problemelor esenţiale ale creştinismului, singurele pentru care Bisericile au motive de a fi şi de a vorbi împreună oamenilor.

La întâlnirea cu reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe din Seminarul din Freiburg, Benedict al XVI-lea a salutat unitatea dintre Bisericile Ortodoxe şi şi-a exprimat speranţa că un Sinod panortodox ar putea fi realizat. A spus că priveşte cu recunoştinţă la lucrarea Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic. În Germania trăiesc circa 1.600.000 de ortodocşi. Împreună, catolicii şi ortodocşii pun minunea întrupării lui Dumnezeu în centrul vestirii, se angajează pentru ocrotirea vieţii umane de la zămislirea ei până la moartea ei naturală, se opun hotărât faţă de orice intervenţie manipulatoare şi selectivă în privinţa vieţii umane, ocrotesc integritatea şi singularitatea căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie de orice interpretare greşită.

Discursurile care vor fi analizate cel mai mult sunt probabil cele adresate catolicilor din Germania şi, prin ei, catolicismului din Occident. Fosta Germanie de Est, împreună cu Estonia şi Republica Cehă, este teritoriul european în care ateii sunt cei mai mulţi şi nebotezaţii sunt majoritari.

Într-un asemenea context, Benedict al XVI-lea i-a invitat pe toţi, inclusiv pe contestatari, să mediteze. Biserica Catolică din Germania - a subliniat Papa - este "foarte bine organizată. Dar în spatele structurilor se află puterea spirituală, puterea credinţei într-un Dumnezeu viu?" A vorbit astfel în faţa directorilor Comitetului Central al Catolicilor Germani, a spus lucruri similare în predica de la Liturghia celebrată în Freiburg duminică, 25 septembrie, şi la întâlnirea cu catolicii implicaţi în Biserică şi în societate. Fiţi "sfinţi înflăcăraţi", creştinii lâncezi dăunează Bisericii mai mult decât adversarii ei, le-a spus celor peste 30.000 de tineri adunaţi la Freiburg pentru privegherea de rugăciune.

Impactul călătoriei Papei în Germania a împrăştiat temerile pe care unii le nutreau. Criticile, chiar şi cele mai ostile, au fost acoperite de aprecieri, într-un climat de simpatie. Vizita, aşa cum a subliniat Suveranul Pontif la audienţa generală de miercuri, 28 septembrie, "a trezit bucurie, speranţă şi un nou elan de credinţă şi de angajare pentru viitor".