Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Volum omagial dedicat părintelui profesor Ioan Mihoc
La Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a apărut de curând, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, volumul omagial „Preotul Ioan Mihoc, profesor cucernic şi director destoinic”. Lucrarea, coordonată de pr. prof. Viorel Romus Laiu, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” - Mănăstirea Neamţ, adună în cele peste 200 de pagini mesaje de felicitare, mărturii şi evocări ale mai multor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, profesori universitari, consilieri eparhiali, arhimandriţi, stareţi, stareţe, protoierei, directori, preoţi, profesori, precum şi personalităţi ale vieţii publice din România.
Volumul omagial dedicat părintelui profesor Ioan Mihoc a fost lansat în data de 2 mai, în Sala de Festivităţi a Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăstirea Neamţ, ziua în care părintele a împlinit 70 de ani. Cartea se deschide cu mesajul de felicitare al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat: „Părintele profesor Ioan Mihoc, slujitor harnic şi dinamic al Bisericii şi al şcolii”. „Un moment de referinţă din timpul slujirii ca director a părintelui profesor Ioan Mihoc l-a reprezentat construirea bisericii închinate Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, primul lăcaş sfânt ridicat în cinstea sa, după canonizarea din anul 1992. La sărbătoarea Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, în ziua de 5 august 1994, s-a pus piatra de temelie, iar lucrările s-au finalizat în anul 1997, printr-o lucrare stăruitoare a părintelui director, a corpului profesoral şi a elevilor seminarului. Sfinţirea bisericii a avut loc în ziua de 12 octombrie 1997, la sărbătorirea a 500 de ani de la sfinţirea bisericii celei mari a Mănăstirii Neamţ (1497), ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (...). Prin arhitectură, pictură exterioară şi interioară, biserica Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ este una dintre cele mai reprezentative biserici ale unei şcoli de teologie, aducând în zona Neamţului frumuseţea picturilor exterioare ale unor mănăstiri renumite din Bucovina - locul de obârşie al părintelui Mihoc -, fapt pentru care am numit-o «Voroneţul nemţean» (...). Ca recunoaştere a lucrării sale jertfelnice în Biserică, părintele director a primit, de-a lungul timpului, mai multe ordine, diplome şi distincţii, dintre care amintim Ordinul Crucea Patriarhală, pentru activitatea îndelungată, rodnică şi folositoare Bisericii şi societăţii”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a adresat mesajul: „Inspirat de sfinţi, susţinut de cei râvnitori, însufleţind pe mulţi: Părintele Ioan Mihoc, directorul”. „Născut la 2 mai 1953, în satul Sfântul Ilie, judeţul Suceava, Ioan este al cincilea dintre copii. Între fraţii săi preoţi, se evidenţiază părintele Vasile Mihoc, profesor universitar la Sibiu, la disciplina Noul Testament, dar şi membru important al mişcării «Oastea Domnului». Desigur, şi ceilalţi fraţi au contribuit mult la lucrarea Bisericii, cum ar fi vrednicul de pomenire Constantin Mihov, cel care s-a jertfit pe când se străduia să pună început unei biserici pentru românii din Berlin (...). Se cuvine, aşadar, să amintim şi despre atâtea generaţii de seminarişti care s-au format sub oblăduirea părintelui Ioan Mihoc. Elevi care au primit cuvânt de învăţătură, având un model de pastoraţie şi de tact pedagogic, s-au rugat la slujbe în prezenţa unui om cu bună aşezare duhovnicească şi, nu în ultimul rând, au învăţat cum să se implice concret în diferite activităţi de autogospodărire sau la lucrări de construcţie. Despre cum aceste seminţe bine sădite au rodit apoi, la rândul lor, în sute de comunităţi parohiale, în obşti monahale sau în diferite slujiri bisericeşti, numai Domnul ştie!”, subliniază Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan în cuvântul său de felicitare.
Au mai adresat mesaje de felicitare şi următorii ierarhi: Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului - „Ca un zimbru în strai eclesiastic!”; Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos - „Preotul prof. Ioan Mihoc - septuagenar, un mărturisitor al misiunii luminătoare şi luminoase”; Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud - „Preotul Ioan Mihoc - pedagog erudit şi slujitor devotat al altarului neamului românesc”; Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord - „Un dascăl de conştiinţă şi un ctitor al vocaţiei pastorale”; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal - „Părintele Ioan Mihoc - înţelept pedagog, jertfelnic ctitor şi râvnitor păstor de suflete” şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor - „Părintele Ioan Mihoc într-o pagină din istoria contemporană a Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ”.
„Un moment de referinţă din timpul slujirii ca director a părintelui profesor Ioan Mihoc l-a reprezentat construirea bisericii închinate Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, primul lăcaş sfânt ridicat în cinstea sa, după canonizarea din anul 1992. La sărbătoarea Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, în ziua de 5 august 1994, s-a pus piatra de temelie, iar lucrările s-au finalizat în anul 1997, printr-o lucrare stăruitoare a părintelui director, a corpului profesoral şi a elevilor seminarului (...). Ca recunoaştere a lucrării sale jertfelnice în Biserică, părintele director a primit, de-a lungul timpului, mai multe ordine, diplome şi distincţii, dintre care amintim Ordinul Crucea Patriarhală, pentru activitatea îndelungată, rodnică şi folositoare Bisericii şi societăţii”
(Preafericitul Părinte Patriarh Daniel)
Volumul „Preotul Ioan Mihoc, profesor cucernic şi director destoinic” se încheie cu secţiunea Anexe, ce cuprinde mai multe fotografii din arhiva personală a părintelui Ioan, mărturii vii ale slujirii sale jertfelnice şi bogatei activităţi pastorale şi misionare în Biserica lui Hristos.