Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
Zâmbetul funcţionarului public
▲ Două gesturi simple ca regulă: daţi bineţe şi zâmbiţi cetăţenilor înainte de a vorbi despre nevoile lor ▲
Orice om are legătură cu administraţia sau cu diverse instituţii sau autorităţi publice. Sunt momente în care plecăm de acasă cu dorinţa de a ne plăti taxele sau impozitele, să obţinem diverse adeverinţe, certificate sau caziere fiscale ori căutăm să ne obţinem permisul de conducere, paşaportul, certificatele de înmatriculare la maşini. Mai sunt momente în care trecem pe la alte autorităţi publice pentru clarificarea unor aspecte legate de Cartea de Muncă, pensii, şomaj sau, pur şi simplu, depunem petiţii pentru că suntem nemulţumiţi de probleme de mediu, ordine publică sau ni s-a făcut o nedreptate. Aspectele de mai sus presupun să intrăm în legătură directă cu funcţionarii publici. Ce nu ne plac: cozile, figurile acre, plimbarea de la un ghişeu la altul, momentul în care funcţionarul îţi cere să ştii mai mult decât eşti dispus să cunoşti, deşi acesta este rolul său. Încerc, în afară de aplicarea Memorandumului Guvernului privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru cetăţeni la anumite servicii publice, să obţin un efect substanţial în comportamentul din majoritatea instituţiilor guvernamentale. Sunt măsuri care ţin de organizarea instituţiei la care mergem, însă mai există un punct, cu mult mai interesant, şi cred că acesta este de fapt esenţa respectului faţă de oameni şi soluţia principală pentru ca oamenii să fie mulţumiţi: comportamentul funcţionarului public. Există o mentalitate veche, înrădăcinată în comportamentul funcţionarilor şi uneori acceptată tacit chiar de către oamenii simpli. S-a creat senzaţia că între funcţionar şi cetăţean există un fel de dominaţie a acestui slujbaş al statului şi nu invers. Mulţi dintre dumneavoastră, după o zi în care aţi căutat să vă rezolvaţi diverse probleme, v-aţi pierdut zâmbetul şi puteţi aminti pas cu pas cum anume v-aţi împiedicat de furcile caudine ale administraţiei. Totul se rezumă la bunul simţ. Din momentul în care solicitaţi informaţii referitoare la locul în care vă puteţi rezolva problema, amabilitatea primului funcţionar întrebat vă face ziua mai bună sau vă întristează din start pentru întreaga zi. Deşi dumneavoastră sunteţi cei care plătiţi salariile angajaţilor statului, nu de puţine ori vă simţiţi ca şi cum aţi fi cei care tulbură activitatea celui cu care intraţi în legătură. Pentru mine este inadmisibil un asemenea gen de comportament. Am declanşat un fel de război de durată împotriva acestor obiceiuri proaste. Orice deviere de la normalitate şi comportament abuziv le puteţi sesiza Instituţiei Prefectului, pentru că nu voi ierta aceste reflexe deoarece sunt, de fapt, un afront adus dumneavoastră şi chiar o nerespectare a statutului de funcţionar public. Aştept şi de la funcţionarii publici o atitudine înţeleaptă. Zâmbetul lor îi face pe cei care au nevoie de serviciile publice să aibă încredere în instituţii, să le înţeleagă munca şi să o respecte. O vorbă bună face mai mult decât un pachet de legi. Administraţie cu bun simţ. Este un pas spre normalitate şi spre o lume civilizată. Două gesturi simple ca regulă: daţi bineţe şi zâmbiţi cetăţenilor înainte a vorbi despre nevoile lor. Poate că reforma morală a societăţii româneşti are nevoie de lucruri simple şi nu de teorii complicate. Zâmbetul sincer al funcţionarului public este un prim pas.