Ziua revistei „Curtea de la Argeş”

Tradiţia o fac oamenii, oameni cu voinţă puternică, caracter robust, abnegaţie faţă de valorile în slujba cărora şi-au pus cunoştinţele şi chiar întreaga viaţă. Un exemplu de tradiţie care se dezvoltă de la un an la altul, aproape sub ochii noştri, cu perseverenţă şi pricepere este Ziua revistei „Curtea de la Argeş”, în cadrul Zilelor oraşului Curtea de Argeş. Sufletul dar şi mintea dinamizatoare a publicaţiei din fosta primă capitală a Ţării Româneşti este academicianul și scriitorul Gheorghe Păun. În calitatea sa de redactor-şef, a selectat nume prestigioase din întreaga ţară, dar şi de peste hotare, aparţinând unor domenii diverse: ştiinţă, artă, cultură, politologie, teologie etc. Unii dintre aceşti colaboratori au venit la sărbătorirea revistei, în 12 august 2017, cu bucuria revederii, alţii, cu nerăbdarea de a-i cunoaşte pe viu pe colegii de revistă, de rubrică. Ziua revistei, conform titulaturii, durează doar o zi dar, incredibil, timpul din acea zi are alt mers, ba se comprimă, ba se dilată, astfel că mulţi invitaţi vin puţin mai devreme, ca să fie punctuali la întâlnirea de dimineaţă, şi pleacă uneori puţin mai târziu, neîndurându-se parcă să părăsească acest oraş frumos, modern, păstrându-şi încă amprenta unei istorii glorioase, un oraş curat, cu un aer proaspăt dinspre dealurile înconjurătoare ocrotind un spaţiu legendar vegheat de statuia lui Neagoe Basarab, de Mănăstirea Curtea de Argeş - „o minune a lumii medievale”, dar şi a lumii contemporane, de asemeni, păstrându-şi farmecul, aura de mister a jertfei ce i-a stat la temelie.

Ca de obicei, sala de spectacole a Centrului de Cultură şi Arte „George Topîrceanu” îşi primeşte oaspeţii cu o bună răcoare, cu o scenă pe care se află deja gazda evenimentului, Gh. Păun, alături de care munceşte meşterul Ion Rodoş din Nucşoara, în costum popular, cioplind din nuieluşe, cu un briceag, flori de colţ, pe care le oferă celor care vin să ia cuvântul. Simona Brătulescu, vicepreşedinta Consiliului Judeţean Argeş, i-a oferit o Diplomă de excelenţă pentru eforturile sale în slujba culturii celui care conduce revista sărbătorită. IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului , a ținut un amplu discurs care a cuprins între altele îndemnul de a ne respecta şi creşte valorile naţionale. Acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, a elogiat caracterul elitist al revistei „Curtea de la Argeş”, unde ştiinţele şi artele se află în comuniune perfectă, realizată matematic, „fiindcă acad. Gh. Păun este matematician”; dar cum o dovedesc revista şi cărţile sale, este şi un scriitor profesionist, membru al USR. Un oaspete cunoscut şi îndrăgit, acad. Nicolae Dabija, redactorul-şef al revistei „Literatura şi arta” , ne-a înduioşat, între altele, cu un episod din viaţa unui deţinut, căruia recitarea poemului „Luceafărul” i-a salvat viaţa, prin numărul de strofe, în momentul în care urma să fie împuşcat pentru tentativă de evadare. Un alt oaspete important a fost doamna europarlamentar Maria Grapini, care şi-a lansat cărţile: „Viaţa este ce laşi în urmă” şi „Viaţa între scrieri şi trans-scrieri”, explicând că nu se consideră scriitor. Un moment special l-a constituit prezentarea bustului în bronz al lui Mihai Eminescu, realizat de sculptorul Radu Adrian, membru UAP, bronzul fiind donat de Ioan Curtean de Hondol, consulul onorific al ţării noastre în Belize. Poeta argeşeană Paula Romanescu a susţinut un recital poetic din lirica poeţilor noştri clasici, începând şi sfârşind cu Eminescu, în pandant cu rapsodul Ion Creţeanu de la Craiova, care ne-a cântat balada „Brâncoveanu şi fiii”.

A doua parte a manifestării s-a desfăşurat în sala de consiliu a primăriei, sub emblema „Podul de reviste” , iniţiat cu câţiva ani în urmă de acad. Gh. Păun, unde s-au lansat în cascadă reviste şi cărţi. Statutul de invitat special l-au avut Editura Scrisul Românesc de la Craiova şi revista cu acelaşi nume sub conducerea lui Florea Firan. Păcat că nu au existat mai multe standuri la care editurile să-şi poată etala cărţile, în afară de standul Editurii Ars Docendi. Publicul a aflat de unele reviste şi edituri noi ori a salutat cu entuziasm altele cunoscute: „Arena Literară” şi Editura Be­tta, „Bucureştiul literar şi artistic”, „Revista Sud”, „Detectiv cultural”, „Cetatea lui Bucur”, „Rotonda valahă” şi Editura Antim Ivireanul, „Vorba noastră”, „Rovine”, „Carmina Balcanica”, „Mesaj literar”, Editura Zodia Fecioarei, Editura Semne, Editura Arefeană etc.