Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială 820 de produse tradiţionale, protejate de Uniunea Europeană

820 de produse tradiţionale, protejate de Uniunea Europeană

Un articol de: Oana Nistor - 19 Aug, 2007

Peste 800 de produse tradiţionale agroalimentare româneşti vor putea fi protejate pe piaţa Uniunii Europene, în funcţie de caracteristicile tradiţionale garantate, indicatorii geografici sau denumirile de origine. Acest sistem de protecţie a produselor tradiţionale are rolul de a asigura o concurenţă loială între producători şi de a deschide piaţa şi către producătorii români. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) spun că vor începe verificările asupra documentaţiei depuse de către producătorii tradiţionali pentru înregistrarea şi dobândirea protecţiei unui produs agroalimentar.

Ministerul Agriculturii a elaborat încă din 2005 o listă cu produse tradiţionale româneşti, fiind atestate 820 de produse. În această listă este acoperită o gamă largă de produse, de la brânza de burduf de Bobâlna, caş afumat sau jambon de Bucovina, la salam de casă Târnăvioara, pastramă de oaie sau cârnaţii de Pleşcoi. Ţuica românească este deja protejată în UE. Există şase tipuri de ţuică protejate de UE, respectiv ţuica de Zetea, Valea Milcovului, Buzău, Argeş, Zalău şi Ardelenească de Bistriţa. De asemenea, este protejată horinca de Maramureş, Cămârzana, Seini, Chioar şi de Lăpuş.

Judeţul Iaşi apare înregistrat, pe listele MAPDR, cu zece produse tradiţionale, toate făcând parte din categoria produselor lactate. Încă din anul 1992, în Uniunea Europeană au fost create sisteme cunoscute sub numele de PDO (Protejarea denumirilor de origine), PGI (Protejarea indicaţiilor geografice), TSG (Garantarea specificităţii tradiţionale), pentru promovarea şi protejarea produselor agricole şi alimentare.

Produsele europene (specifice ţărilor de provenienţă tradiţionale) cuprinse în lista UE :

- Materii prime de origine animală;

- Produse pe bază de carne (fierte, sărate, afumături, etc.);

- Brânzeturi;

- Alte produse de origine animală (ouă, miere, produse lactate)

- Uleiuri şi grăsimi;

- Fructe, legume, cereale (proaspete sau prelucrate);

- Peşte, moluşte, crustacee proaspete şi produsele procesate din peşte;

- Bere;

- Băuturi răcoritoare din extracte de plante;

- Pâine, paste, prăjituri, dulciuri, biscuiţi sau alte produse de panificaţie.

Avantajele înscrierii produselor tradiţionale

Potrivit specialiştilor în agricultură, procesul de înregistrare a produselor tradiţionale este absolut necesar pentru încurajarea diversificării producţiei alimentare şi pentru protejarea denumirilor acestor produse de utilizări greşite sau falsuri. În plus, consumatorii vor primi informaţii privind caracterul specific al produselor pe care le consumă. Mai mult, produsele tradiţionale devin şi instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând într-o mare măsură vie conştiinţa şi identitatea naţională, pe de o parte, şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte. Turiştii nu vor merge în Bucovina pentru a mânca produse de supermarket, ci pentru a gusta din caşul de oaie de pe Rarău, din brânza frământată sau din mămăliga cu urdă servită direct din bătătura stânei de oi.

Un alt avantaj al înregistrării produselor tradiţionale este posibilitatea obţinerii de fonduri pentru sprijinirea procesării acestora pentru o mai bună reprezentare pe piaţă, întrucât, în prezent, unele produse tradiţionale care se realizează în cantităţi mici au posibilităţi limitate de comercializare.

Pentru a intra în posesia fondurilor au fost stabilite două condiţii principale pe care producătorii trebuie să le îndeplinească. Astfel, în obţinerea produselor tradiţionale va fi folosită materie primă procesată conformă cu condiţiile de calitate prevăzute în legislaţia UE, iar produsul finit trebuie să aibă atestare ca produs tradiţional. În fiecare an, Ministerul Agriculturii reînnoieşte lista produselor tradiţionale.

Produsul înregistrat la OSIM

Produsul tradiţional, înscris la OSIM şi în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii. Atestarea produselor tradiţionale nu reprezintă altceva decât recunoaşterea tradiţionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în conformitate cu prevederile normelor în vigoare.

Potrivit prevederilor Normei privind atestarea produselor tradiţionale, pentru a figura în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, „înregistrarea produsului nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiţionalitate se datorează provenienţei sau originii sale geografice sau a aplicării unei inovaţii tehnologice“. Tradiţional în sine, specifice unei singure zone geografice, fără a se regăsi pe alte meleaguri şi urmând un proces unic poate fi una dintre definiţiile a ceea ce înseamnă produs tradiţional. Cei interesaţi în a înregistra un asemenea produs la MAPDR, trebuie să urmeze procedura detaliată a unui caiet de sarcini ce poate fi consultat pe site-ul Ministerului Agriculturii.