Acces dificil la finanțare pentru fermierii români

Fermierii din România se confruntă cu accesul îngreunat și scump la finanţare, susțin reprezentanții producătorilor. Printre obstacole se numără: condițiile dezavantajoase de garantare, întrucât terenurile lucrate în arendă nu sunt luate în considerare de bănci; volatilitatea veniturilor, determinată de factorii climatici şi de plăți întârziate ale subvenţiilor; decalajul dintre aprobarea granturilor şi accesul la credite.

Accesul la finanţare, care este „fie foarte greu, fie foarte scump”, este una dintre problemele majore cu care se confruntă fermierii în prezent, potrivit Alinei Creţu, director executiv Forumul APPR.

„Venim după câţiva ani în care situaţia în agricultură a fost nu grea, ci foarte grea, cu condiţii climatice extreme, cu o fluctuaţie a preţurilor și o volatilitate a pieţei pe care foarte puţini dintre noi au reuşit să le gestioneze. (...) Şi, în contextul acesta, accesul la bani este fie foarte greu, fie foarte scump. Vedem astăzi, mai mult ca niciodată, ferme foarte mari care îşi anunţă insolvenţa sau chiar falimentul, vedem decizii radicale în ceea ce priveşte utilizarea inputurilor în agricultură. Am avut o discuţie cu fermierii noştri, sunt foarte mulţi dintre ei care vor renunţa anul acesta complet la a utiliza îngrăşăminte”, a explicat Creţu, vinerea trecută, la un eveniment de specialitate, potrivit Agerpres.

Problema accesului la finanțare, în special pentru fermierii tineri, a fost abordată și de reprezentantul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) și președintele LAPAR, Matei Titianu, la o masă rotundă organizată marţi, la Bruxelles, de platforma „fi-compass”, sub egida Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii. În prezentarea pe care a susținut-o, Matei Titianu a evidenţiat obstacole cum sunt excluderea ca garanție a terenurilor lucrate în arendă; volatilitatea financiară; decalajul dintre aprobarea granturilor şi accesul la credite; creşterea costurilor. Titianu a atras atenţia asupra faptului că agricultura modernă presupune investiţii semnificative în utilaje agricole (150.000-500.000 de euro per ciclu); sisteme de irigaţii (50.000-200.000 de euro); terenuri (până la 8.000-9.000 euro/ha); infrastructură de depozitare şi procesare; tehnologii (agricultură de precizie, senzori, drone). „Accesul la finanţare pentru aceste investiţii rămâne limitat, în special pentru fermierii aflaţi la început de drum”, a subliniat președintele LAPAR, citat de Agerpres. El a transmis un mesaj clar privind necesitatea dezvoltării unor instrumente specifice, cum ar fi mecanisme de garantare publică a creditelor pentru fermieri; recunoaşterea plăţilor din Politica Agricolă Comună şi a contractelor de arendă ca forme de garanţie; produse financiare adaptate ciclului agricol (perioade de graţie, rambursare sezonieră, maturitate extinsă). (C.Z.)