Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Accize reduse pentru ţuică şi palincă
▲ Autorităţile române au propus Comisiei Europene exceptarea de la plata accizelor a unei cantităţi de 100 de litri de ţuică şi rachiuri din fructe destinate consumului propriu, pentru gospodăriile individuale, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ▲ Producătorii de ţuică, palincă şi horincă din nord-vestul ţării şi-au anunţat deja participarea la mitinguri de protest, aceştia reclamând faptul că, deşi s-a decis scoaterea palincii din categoria băuturilor spirtoase şi includerea în categoria băuturilor tradiţionale din fructe, acest lucru nu a fost urmat şi de stabilirea condiţiilor tehnice privind aplicarea accizelor, accizarea făcându-se tot după vechea încadrare, total defavorabilă producătorilor ▲
În baza legislaţiei europene, Codul Fiscal ar urma să fie schimbat pentru a permite reducerea accizei la ţuica şi palinca produse din fructe. Pentru acest lucru este însă nevoie de avizul Bruxelles-ului, Ministerul român al Economiei şi Finanţelor solicitând un aviz favorabil din partea Comisiei Europene. În acest sens, a fost transmisă Comisarului european pentru taxe şi uniune vamală o scrisoare comună semnată de ministrul Dacian Cioloş şi ministrul Varujan Vosganian, prin care se prezintă situaţia actuală de accizare din România şi se propune aplicarea unui regim de accizare diferenţiat pentru fiecare deţinător de materie primă (fructe) care se prelucrează în micile distilerii. Astfel, pentru cei care realizează o producţie anuală cuprinsă între unu şi cinci hectolitri se propune o acciză de 25% din acciza standard, iar pentru cei care realizează o producţie anuală între 5 şi 10 hectolitri, o acciză de 50% din acciza standard. Imediat ce Comisia Europeană va răspunde acestei solicitări, Ministerul Economiei şi Finanţelor va fi în măsură să promoveze actele normative pentru reducerea accizei, precizează MADR. Protestele producătorilor de palincă Producătorii de palincă din nord-vestul ţării vor organiza astăzi proteste în faţa prefecturilor judeţelor Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare. Aceştia au solicitat Ministerului Finanţelor plata unei accize de 1,35 lei/litru, de 10 ori mai mică decât acciza din prezent. Deşi, printr-un ordin comun al Ministerului Agriculturii, Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, s-a decis scoaterea palincii din categoria băuturilor spirtoase şi includerea în categoria băuturilor tradiţionale din fructe, acest lucru nu a fost urmat şi de stabilirea condiţiilor tehnice privind aplicarea accizelor, accizarea făcându-se tot după vechea încadrare. Ţăranii aşteaptă fie o ordonanţă de urgenţă, fie votarea unei legi, care să clarifice modul de accizare a palincii. Protestatarii susţin că, dacă din 1.000 de kilograme de cereale se obţin 7-800 de litri de tărie de 60 de grade, din aceeaşi cantitate de fructe se obţin 100 de litri de palincă de 50 de grade, aproximativ de 10 ori mai puţin. Acciza standard este de 10,35 lei Problemele au apărut în 2003, când palinca, ţuica şi horinca au fost incluse, în mod greşit, în categoria băuturilor spirtoase, ulterior având şi accizarea identică, alături de alcoolul obţinut din cereale, cu toate că randamentele de producere sunt foarte diferite. În judeţul Satu Mare, pentru acest an, se estimează o producţie medie de palincă cuprinsă între 6 şi 8 milioane de litri de ţuică. Se estimează că fiecare familie produce doar pentru consum propriu între 100 şi 200 de litri. Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor, deputatul Attila Kelemen, i-a solicitat, recent, ministrului Agriculturii, Dacian Cioloş, să adopte o serie de măsuri pentru protejarea producătorilor particulari de ţuică. „Potrivit normelor europene, după 50 de litri de ţuică produşi, trebuie să se plătească 12 lei/litru, sumă care, practic, face imposibilă continuarea producţiei şi a activităţii în sine. Din raportul făcut de reclamanţi reiese că, în ultima vreme, un număr mare de producători din toată ţara au renunţat să mai producă acest produs specific local“, a precizat parlamentarul mureşean.