Agricultura, prea puţin atractivă pentru români

Peste 70% din români spun că nu ar lucra în agricultură, deşi consideră că este o ramură economică importantă, potrivit unui sondaj publicat acum două zile. „Aceste date arată că în 2019, în România, agricultura este considerată o ocupaţie pentru cei care nu au carte. Trebuie să înţelegem că, în 2019, a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, ci una care aduce valoare în societate”, spune managerul programului agricultură şi dezvoltare rurală World Vision România.

Potrivit sondajului realizat în luna martie în rândul a peste 3.400 de respondenţi, peste jumătate (64%) din cei chestionaţi consideră că rolul agriculturii în ţara noastră este unul esenţial sau important. Dar, după părerea a peste o treime din cei intervievaţi, lucrătorii în agricultură nu au nevoie de prea multă carte, fiind suficiente patru clase, gimnaziul sau cel mult o şcoală profesională.

În acelaşi timp, 7 din 10 respondenţi nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii. Dintre cei care lucrează sau s-au gândit că ar exista pentru ei o posibilitate de a se angaja în domeniul agriculturii, 40,69% consideră atractivă meseria de horticultor, 33,33% consideră şi meseria de apicultor ca fiind atractivă şi 27,07% preferă peisagistica.

Însă profesia de agricultor include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, agronom şi alte meserii nu doar atractive, dar şi profitabile, precum: şef de fermă, tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician agricultură ecologică etc.

„Agricultura este unul dintre puţinele sectoare ale economiei care pune ţara noastră în fruntea topurilor europene, datorită producţiilor de cereale şi plante oleaginoase, România fiind chiar liderul european în producţia de miere (2015). Cu toate acestea, doar o treime din respondenţi consideră că agricultura are un rol esenţial în economia naţională. O posibilă explicaţie ar fi că de mulţi ani agricultura a fost asociată cu producţia primară, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor este o ruşine, un eşec în viaţă. Astfel se justifică faptul că foarte mulţi respondenţi, mai bine de două treimi, nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii”, explică Crenguţa Bărbosu, manager program agricultură şi dezvoltare rurală World Vision România, organizația care a comandat studiul.

La fel de îngrijorător este faptul că jumătate din români nu şi-ar da copiii la liceul agricol şi doar 20% i-ar îndemna să aleagă această specialitate.

„Aşa se explică faptul că multe licee agricole sunt deja desfiinţate, iar cele rămase nu reuşesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ. Aceste date arată că în 2019, în România, agricultura este considerată o ocupaţie pentru cei care nu au carte. Cu toate acestea, avem nevoie de specialişti în agricultură şi de o tânără generaţie de agricultori. Pentru a schimba aceste percepții, este necesar să vorbim despre liceele agricole şi despre agricultură printr-o campanie care să informeze publicul larg că a fi fermier este un lucru de care să te mândreşti, nu un eşec în viaţă. Trebuie să înţelegem că în 2019 a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura nu înseamnă sapă şi lopată, că agricultura nu este sărăcie şi nici un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, ci una care aduce valoare în societate”, a mai spus Bărbosu.

În plus, este de notat că în următorul exerciţiu financiar, ce se va derula în perioada 2021-2027, va creşte valoarea maximă a ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri până la 100.000 de euro (în comparaţie cu 70.000 în perioada actuală); o sumă echivalentă cu cel puţin 2% din pachetul financiar naţional de plăţi directe (subvenţia pe suprafaţă) va fi dedicată tinerilor fermieri; se vor dezvolta noi instrumente financiare pentru asigurarea capitalului de lucru.