Anul trezirii la realitate pentru Uniunea Europeană

În 2025, criticile Statelor Unite şi atacurile hibride ale Moscovei împotriva Uniunii Europene au pus blocul comunitar într-o poziţie de slăbiciune şi irelevanţă. Trezită într-o nouă realitate, Europa a acceptat că trebuie să se reînarmeze şi să caute o mai mare autonomie strategică.

După revenirea la Casa Albă la începutul anului a lui Donald Trump, primul avertisment pentru Bruxelles a fost umilirea publică a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval, scrie EFE într-un comentariu. Iar acum, în ultima parte a lui 2025, asistăm la negocieri de pace cu Kievul, cu o agendă clar impusă de Moscova şi după anunțarea unei noi strategii de securitate naţională a SUA, vădit antagonistă proiectului european. Între timp, ţările europene s-au angajat să se re­înarmeze în ritmul dictat de Washington în cadrul NATO şi au accelerat dezvoltarea capacităţilor militare, pe măsură ce incidentele cu drone sau atacurile cibernetice atribuite Moscovei s-au intensificat.

Încheie UE anul într-o poziţie mai bună sau mai proastă?, se întreabă comentatorii de la EFE. În opinia politologului Pol Morillas, directorul Centrului de studii Barcelona Centre for International Affairs, există o anumită contradicție între declaraţiile liderilor UE privind consolidarea capacităţilor de securitate şi apărare şi „rezultatele practice şi operaţionale” obţinute. „Anul acesta, pe hârtie, a fost o schimbare monumentală: am văzut angajamentul de a cheltui 5% din PIB de către ţările Alianţei Atlantice, adoptarea rapidă a instrumentului SAFE şi a programului EDIP pentru promovarea industriei europene de armament”, spune, într-o notă mai optimistă, Steven Blockmans de la Centrul pentru Studii de Politici Europene (CEPS). Potrivit acestuia, cea mai frapantă evoluţie din UE în 2025 a fost cea a Germaniei, care a ridicat plafonul datoriei pentru a creşte cheltuielile pentru apărare şi a extins recrutarea militară voluntară.

Ambii experţi consideră că axa franco-germană a fost forţa motrice în blocul UE cu iniţiative precum „Coaliţia Voinţei” sau ideea de extindere a „umbrelei nucleare” franceze la alte ţări. Ei consideră că Bruxelles-ul a reuşit să-şi facă vocea auzită în negocierile pentru pace în Ucraina prin includerea pe listă a unor puncte alternative la cele propuse de Moscova şi aparent susţinute de SUA, asigurându-se în special de garanţii puternice de securitate pentru Kiev.

Pentru 2026, Morillas consideră că UE are deja „cărţile pe masă”, după ce a aflat „contururile acestei noi ordini internaţionale, condusă de Trump”, în timp ce Blockmans prezice că UE va continua să fie ţinta „atacurilor hibride asupra infrastructurilor critice” din partea Rusiei, atât timp cât războiul din Ucraina continuă. (C.Z.)