Clauza de salvgardare în agricultură depinde de autorităţile române

▲ Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, l-a avertizat pe premierul Călin Popescu-Tăriceanu că activarea clauzei de salvgardare în agricultură depinde de progresele pe care le va face agricultura românească în perioada imediat următoare ▲ Premierul Tăriceanu este optimist însă, susţinând că, până pe 9 noiembrie, vor fi rezolvate toate problemele din agricultură ▲ Problema care dă bătăi de cap şefilor agriculturii româneşti ţine în prezent de un soft informatic, care nu permite introducerea datelor despre terenurile agricole în sistemul centralizat ▲

Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, a declarat ieri, după întâlnirea cu premierul Tăriceanu, că decizia de activare a clauzei de salvgardare depinde de autorităţile române şi de progresele pe care le va face agricultura românească în perioada imediat următoare. „Am ascultat cu interes ce mi-a povestit primul-ministru în ceea ce priveşte situaţia din agricultură, provocările din acest domeniu, despre faptul că se încearcă rezolvarea problemei în următoarele săptămâni pentru ca această clauză de salvgardare să nu fie activată. Sperăm şi noi ca ea să nu fie activată, dar lucrurile vor depinde de felul în care vor evalua proiectele. Mai există probleme în România, cum am auzit şi în domeniul corupţiei, dar dacă reuşim să le combatem, vom găsi cu siguranţă o soluţie“, a spus Poettering. El a atenţionat însă că instituţiile europene reacţionează imediat dacă statele membre UE nu îşi îndeplinesc sarcinile conform dreptului comunitar. „De exemplu, şi Germania dacă nu îndeplineşte criteriile de stabilitate pentru uniunea economică şi monetară, pentru euro, atunci ministrul Finanţelor din Germania va fi admonestat imediat“, a declarat şeful PE. Premierul Călin Popescu- Tăriceanu a declarat, după întâlnirea de ieri cu preşedintele PE, Hans-Gert Poettering, că problemele din agricultură nu se rezolvă prin „intervenţii politice“ la Bruxelles, ci prin îndeplinirea angajamentelor asumate, arătând că este convins că România îşi poate respecta obligaţiile. El a precizat că l-a informat pe şeful Parlamentului European despre problemele României în agricultură şi că l-a asigurat că România poate respecta angajamentele astfel încât să nu rişte activarea clauzei de salvgardare sau diminuarea subvenţiilor UE.

Optimism din partea premierului

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) va fi operaţională până la data convenită cu Comisia Europeană, respectiv până la 9 noiembrie, susţine primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Şeful Executivului a subliniat că a discutat cu subcontractanţii aplicaţiilor de software, iar implementarea modulelor necesare a înregistrat un progres foarte bun, astfel încât să se poată avansa de la 6% terenuri verificate până la 10%. „Îmi permit să afirm fără nici un fel de posibilitate de a greşi că ne vom achita în termen de obligaţiile convenite cu Comisia, fără posibilitatea de diminuare a sumelor alocate pentru România“, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu. Premierul a arătat că softul necesar a fost procurat de la o companie poloneză, care are experienţă în acest sens, iar din partea română se ocupă firma SIVECO, urmând ca auditul implementării acestui program să fie făcut de compania Deloitte & Touch. El a subliniat că, în Polonia, acest proces a durat trei ani, în timp ce, în România, lictaţia pentru achiziţionarea programului s-a încheiat în decembrie 2006, urmând ca, într-un an de zile, să fie implementat întregul sistem. Şeful Executivului a reiterat faptul că, de la Bruxelles, nu vin ultimatumuri sub forma unor scrisori de avertizare, ci e vorba de comunicarea între Comisie şi statele membre pentru soluţionarea diferitelor probleme.

CE ar putea imputa României zeci de milioane de euro

La rândul său, ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a subliniat că, anual, Comisia Europeană impută mai multor state membre returnarea unor fonduri variind între milioane şi zeci de milioane de euro. Călin Popescu-Tăriceanu a discutat cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi alte probleme relativ restante din domeniul agriculturii precum: pesta porcină, identificarea şi înregistrarea animalelor, ecarisajul lor sau progresul în asigurarea irigaţiilor pe suprafeţe mai mari. El a remarcat că ministerele au slabă capacitate administrativă în ceea ce priveşte realizarea unor planuri prospective nu doar pentru perioada următoare, ci pe termene mai mari. În context, şeful Executivului a cerut funcţionarilor Ministerului Agriculturii să asigure planuri de acţiune la toate capitolele cu probleme, astfel încât să nu se ajungă în situaţia ca foarte multe măsuri să fie luate doar în termen de o lună. România va trebui să mărească suprafaţa irigată şi să investească în acest sens, a subliniat Tăriceanu.

Primul-ministru a precizat, totodată, că, săptămâna viitoare, miercuri sau joi, după ce ministrul Cioloş se va întoarce de la Bruxelles, va mai avea o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii pentru analizarea situaţiei APIA.