Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, mediatorul negocierilor dintre Iran şi SUA, i-a reproşat preşedintelui american Donald Trump că „s-a lăsat atras” de Israel în război într-un moment în care un acord cu Teheranul părea „cu adevărat posibil”, relatează AFP. Într-un articol publicat în The Economist, ministrul a renunţat la reţinerea diplomatică şi a descris atacul americano-israelian asupra Iranului drept o „catastrofă”, în condițiile în care, după nouă luni de negocieri, Washingtonul şi Teheranul erau „la doi paşi de a conveni un acord veritabil” asupra programului nuclear iranian.
Divergențe în Consiliu privind răspunsul la criza energetică
Liderii Celor 27 s-au reunit săptămâna trecută la Bruxelles într-un Consiliu European tensionat, în contextul crizei din Iran și al implicațiilor asupra prețurilor energiei. Și subiectul migraţiei a fost abordat, declaraţia comună de la finalul summitului arătând că UE este pregătită „pentru a preveni mişcările migratorii necontrolate şi a menţine securitatea în Europa”.
Deși îngrijorate de preţurile la combustibili și energie în creștere de când SUA şi Israelul au început atacurile aeriene împotriva Iranului, statele membre au avut opinii divergente și nu au ajuns la nici o decizie cu privire la modul în care se poate reduce povara facturilor la energie pentru consumatori şi întreprinderi.
Înainte de summit, un grup de cinci ţări a pledat pentru dublarea eforturilor depuse în domeniul energiei regenerabile, cu argumentul că majorarea capacităţilor de producţie de energie verde ajută la amortizarea impactului scumpirilor de pe piața hidrocarburilor. În schimb, alte zece state - Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România şi Slovacia - au cerut, într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European şi preşedintei Comisiei Europene, reformarea mecanismului de taxare a emisiilor de carbon, solicitând printre altele acordarea în continuare de certificate de poluare gratuite industriei, care ar reduce nota de plată a companiilor. „Considerăm că este necesară o revizuire amănunţită a sistemului ETS, vizând atenuarea impactului său asupra preţurilor la energie electrică şi reducerea riscului de volatilitate a preţului carbonului, inclusiv o extindere a certificatelor gratuite ale UE în cadrul ETS 1 după 2034”, se arată în scrisoare, cu referire la certificatele de poluare. Lansat în 2005, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este conceput pentru a îndeplini obiectivul UE de reducere a emisiilor pentru 2030. ETS obligă industriile să cumpere certificate pentru a compensa emisiile de CO2, dar anumite sectoare sau companii mari consumatoare de energie pot obţine unele certificate gratuit.
Potrivit afirmațiilor făcute vineri dimineață de preşedintele Nicuşor Dan, Comisia Europeană a venit în fața liderilor europeni cu o propunere de 30 de miliarde de euro, pentru optimizarea reţelelor energetice şi interconexiunilor între ţări, „astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piaţă europeană”, și s-a arătat deschisă la mecanisme care să reducă preţul energiei, fie prin plafonare, fie prin alte metode. În privința revizuirii mecanismului ETS, susținută și de România, nu s-a ajuns la un consens. „Toată această discuţie pe mecanismul de preţ în energie va fi reluată la Consiliul viitor”, a explicat şeful statului, potrivit Agerpres. (C.Z.)


