Economia Germaniei va pierde anul acesta circa 49 de miliarde de euro din cauza lipsei de forţă de muncă specializată, potrivit unui studiu prezentat de Institutul german pentru cercetare economică (IW), care
20 Mai, 2024
Economia socială, o şansă pentru incluziunea persoanelor vulnerabile
Economia socială ar putea contribui cu până la 10% la formarea PIB-ului naţional, aşa cum se întâmplă în alte state membre ale Uniunii Europene, dar pentru aceasta este nevoie de un cadru legislativ unificat şi coerent, au afirmat cercetători ai Academiei Române, în cadrul unei conferinţe pe această temă organizată de Ministerul Muncii.
„În România există numeroase entităţi care funcţionează după principiile economiei sociale, cum ar fi CAR-urile, cooperativele agricole, asociaţiile mutuale, ONG-urile, asociaţiile de pensionari, dar fără să aibă încă o reglementare unică, sub forma unei legi a economiei sociale şi a definirii întreprinderii sociale, ceea ce împiedică dezvoltarea sectorului“, a declarat Valentina Vasile, director ştiinţific în cadrul Institutului de Economie Naţională al Academiei Române.
Profesorul universitar Valentina Vasile a adăugat că în alte state membre ale Uniunii Europene, unde există un sector de economie socială dezvoltat, acesta ajută mai ales la incluziunea persoanelor vulnerabile.
„Economia socială contribuie la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă cu 6-7%. Este o sursă de incluziune a persoanelor vulnerabile şi degrevează o parte din cererea de asistenţă socială pasivă. Aceasta este de fapt menirea sa şi, astfel, o parte dintre persoanele vulnerabile pot să nu mai aibă nevoie, pe o perioadă nedefinită de timp, de asistenţă. Există instrumentele care le ajută să-şi depăşească situaţia de risc în care se află şi pentru care primesc servicii sociale“, a subliniat Valentina Vasile.
În opinia Simonei Stănescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, „lipsa de coerenţă legislativă se manifestă, de exemplu, prin faptul că, spre deosebire de o casă de ajutor reciproc a pensionarilor, un CAR al salariaţilor nu poate să desfăşoare servicii sociale, deşi şi-ar dori aceasta“. „Tot absenţa unei coerenţe la nivelul reglementărilor împiedică entităţile de economie socială să acceseze surse de finanţare naţională sau europeană.
De asemenea, dacă o lege ar pune semn de egalitate între economia socială şi inserţia grupurilor vulnerabile, atunci societăţile cooperative şi casele de ajutor reciproc ale salariaţilor şi pensionarilor ar fi obligate să angajeze astfel de persoane“, a spus Simona Stănescu.
