România are unul dintre cele mai pronunţate profiluri agricole din Uniunea Europeană, însă sectorul este caracterizat de un număr mare de ferme foarte mici, necompetitive. Totuşi, transformarea structurală
Îngrăşămintele, o problemă critică în agricultură
Fermierii români trag un semnal de alarmă cu privire la situaţia dificilă prin care trece sectorul agricol mai ales ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu şi enumeră „problemele critice”: îngrăşămintele, care au devenit inaccesibile ca preţ; preţul motorinei (aproape s-a dublat); facturile la energie (au crescut în toate sectoarele). Cel mai grav lucru, spun fermierii, este că întregul lanţ de aprovizionare se află sub o presiune uriaşă deoarece „ambalajele, transportul şi logistica sunt mai scumpe şi mai greu de găsit ca oricând”.
În opinia fermierilor, „situația este una fără ieșire”, în condițiile în care `marjele de profit sunt deja la minim din cauza stagnării piețelor cerealiere în ultimii ani, iar costurile explodează exact în mijlocul sezonului agricol”. Ca urmare, avertizează organizaţia, mulți fermieri sunt nevoiți să cumpere mai puține input-uri sau să reducă suprafețele cultivate.
În acest context, organizaţiile fermierilor şi cooperativelor din România cer Comisiei Europene şi autorităţilor române „intervenţii urgente pentru reducerea costurilor şi asigurarea accesului la îngrăşăminte, energie şi finanţare”, pentru „a contracara efectele dezastruoase ce se întrevăd”.
Experţii germani apreciau recent că războiul din Iran a dus la o creştere de 30%-40% a costului îngrăşămintelor minerale, ameninţând preţurile la alimente pe plan mondial. Asociaţia industriei agrare germane a arătat că preţurile ridicate ale energiei duc la majorarea costului îngrăşămintelor, preţurile gazelor fiind responsabile pentru creşterea cu până la 90% a costurilor cu producţia de amoniac şi azot. Prin urmare, dacă gazul se scumpeşte, cresc automat preţurile îngrăşămintelor. (O.N.)


