Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Meseriile care nu vor fi niciodată înlocuite de roboți

Meseriile care nu vor fi niciodată înlocuite de roboți

Un articol de: Silviu Dascălu - 18 Iun, 2019

Mai mult de jumătate din români cred că este posibil ca postul lor să fie înlocuit de roboți și automatizare mai devreme sau mai târziu. Există însă și meserii considerate sigure, ce nu pot fi automatizate, precum cea de preot, artist sau psiholog, dar și joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboți, cel de funcționar public fiind în topul preferințelor, arată datele ultimului sondaj efectuat de BestJobs.

Evoluţia fără precedent a tehnicii din ultimii ani nu a rămas fără ecou în rândul românilor, mulţi din concetăţeni gândindu-se deja că roboţii le vor ameninţa pe viitor locurile de muncă. Potrivit unui sondaj realizat de BestJobs, 12% din români se tem că robotizarea și automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând, în următorii cinci ani, iar alți 14,6% cred că acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-10 ani. 11,3% sunt de părere că postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% consideră că va dura cel puțin 20 de ani până când în locul lor ar putea munci un robot. Restul de 48% se declară convinși că robotizarea/automatizarea nu le va putea înlocui postul niciodată.

Trei din cinci români cred că robotizarea și dezvoltarea aplicabilității inteligenței artificiale vor conduce la o creștere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilități ridicate (high-skilled) față de joburile care cer abilități reduse (low-skilled). Totodată, circa șapte din zece angajați români cred că avansul tehnologic va conduce la adâncirea șomajului, în special în categoria joburilor care presupun abilități reduse, dar și la creșterea decalajului între salariile mici și cele mari și, implicit, la accentuarea inegalității sociale.

În general, doi din cinci români cred că roboții/inteligența artificială vor conduce, în următorii 20 de ani în România, la diminuarea numărului de joburi care necesită resursa umană și doar 6% consideră contrariul, anume că vor fi create mai multe joburi care necesită resursa umană. În schimb, mai bine de jumătate (53%) afirmă că situația va fi similară cu cea din prezent, unele joburi vor dispărea, dar vor fi înlocuite de unele noi.

Totuși, sunt joburi despre care românii cred că nu pot fi înlocuite niciodată de roboți, în ordinea opțiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist - pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), polițist 15,38%, șofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curățenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%).

Sunt însă și joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboți, anume funcționar public (51,4%), culegător agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curățenie (34,4%), vânzător (21,8%), politician (20,6%), șofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), polițist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) și, pe ultimul loc, profesor (1,2%).

Aproape 2 din 5 români spun că jobul lor presupune muncă repetitivă/standardizată și de creație/conducere în egală măsură, iar alți 15% afirmă că munca lor este în cea mai mare parte repetitivă/standardizată, ce poate fi automatizată sau înlocuită de inteligența artificială. În schimb, în jumătatea opusă, 46% au răspuns că desfășoară muncă de creație/conducere, ce nu poate fi automatizată sau înlocuită de inteligența artificială.

Până să le înlocuiască joburile, cei mai mulți angajați români văd un aliat în tehnologie și consideră că robotizarea/automatizarea i-ar putea ajuta în executarea sarcinilor de serviciu. Întrebați care ar fi principalele trei avantaje, românii cred că în primul rând i-ar ajuta să economisească timp, astfel încât să se poată concentra pe partea creativă, care nu poate fi făcută de roboți/automatizare (45,3% din respondenți). Totodată, 43,3% cred că i-ar ajuta să scape de sarcinile repetitive, mărunte, ineficiente și să se concentreze pe ce e important. Aproape 22% spun că pot executa sarcinile de serviciu mai repede și mai ușor, iar alți 21% ar face mai puține greșeli. La popul opus, circa un sfert din respondenți au declarat că roboții/automatizarea nu i-ar ajuta, dimpotrivă.