Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Presa italiană, puternic divizată în privinţa românilor
▲ Mass-media din Italia dezbate diferit problema infracţiunilor comise de imigranţii noştri ▲ „Il Giornale“ este iritat de atitudinea autorităţilor de la Bucureşti ▲ „Il Messaggero“ şi „La Stampa“ demască slăbiciunea legilor italiene şi dublul standard în judecarea violenţelor ▲
Ziarele din peninsulă comentează diferit problema imigraţiei româneşti. În vreme ce unele publicaţii sunt scandalizate de avalanşa de infracţiuni comise de concetăţenii noştri, altele încearcă să potolească isteria antiromânească. Fiecare comentator vine cu propriile interpretări ale cifrelor privind violenţele din Italia. „Il Giornale“ bănuieşte un complot românesc În editorialul intitulat „Cine se joacă cu cifrele privind infracţiunile românilor“, jurnalistul Salvatore Scarpino aminteşte de solicitarea exprimată luni seara de ministrul italian de Externe, Franco Frattini, privind semnalarea de către Bucureşti Poliţiei italiene a românilor cu antecedente penale care se pregătesc să vină în Italia. „Dar ministrul român de Externe a răspuns că nu intenţionează să blocheze în nici un fel dreptul de liberă circulaţie al conaţionalilor săi. Acest discurs e clar (...) Impresia este că autorităţile române fac jocul celor siciliene din urmă cu un secol“, se afirmă în editorialul publicat de cotidianul care face parte din trustul media al lui Silvio Berlusconi. Totuşi, ziaristul critică şi ineficienţa autorităţilor de la Roma: „Infractorii români contează pe laxitatea unui stat care, de prea mulţi ani, e cu pantalonii în vine, cu un sistem judiciar ineficient, cu o lentoare şi o lipsă de comunicare a aparatelor administrative şi birocratice“, scrie Salvatore Scarpino, citându-l şi pe preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, Eugen Terteleac, care a spus că legea penală italiană este prea puţin severă, fapt apreciat de infractori. Editorialistul consideră că nu este normal ca oficialii români să vorbească de xenofobia din Italia în condiţiile în care 40% dintre infractorii români urmăriţi internaţional se află în Peninsulă, iar membrii unei comunităţi care reprezintă 1,5% din populaţia actuală a ţării sunt responsabili pentru 7,8% din violurile comise în ultimii ani în Italia. „Il Messaggero“ vorbeşte de ipocrizie Pe de altă parte, într-un editorial publicat de „Il Messaggero“ sub titlul „Romeni, vil razza dannata“... (Români, umilă naţie blestemată), Corrado Giustiniani subliniază că duminică noaptea un muncitor român de 31 de ani, Mihai Surdu, a fost omorât cu maşina de un tânăr italian de 24 de ani, care conducea băut şi drogat şi nu s-a oprit pentru a-i acorda primul ajutor, dar care însă este cercetat pentru fapta sa în stare de libertate. „Această ştire nu a ajuns pe prima pagină a nici unui ziar, iar ştirile de cronică neagră publicate i-au făcut tânărului italian privilegiul anonimatului. Închideţi ochii şi încercaţi toţi să vă imaginaţi ce s-ar fi întâmplat dacă lucrurile ar fi fost invers: român beat şi drogat la volan, mort - un tânăr italian. Ar fi ajuns pe primele pagini, iar nearestarea ar fi iscat un scandal imens“, arată Giustiniani. El consideră că sistemul penal italian, „o sirenă pentru infractorii români“, trebuie întărit şi prin construirea unor noi penitenciare, în condiţiile în care cele numai 40.000 de locuri disponibile în prezent în închisorile italiene sunt prea puţine. Jurnalistul italian arată şi cealaltă faţă a statisticilor despre violurile din Italia, anume că 61% sunt cu autori italieni, iar o mare parte nici nu sunt denunţate, deoarece sunt comise de soţii, prietenii şi partenerii victimelor. În acelaşi timp, reputatul romancier, jurnalist şi politician italian Enzo Bettiza publică un editorial pe prima pagină a ediţiei de miercuri a ziarului italian „La Stampa“, în care încearcă să infirme acuzaţia de xenofobie adusă italienilor. Menţionând că îi înţelege pe imigranţi din poziţia celui care a trăit exilul, Bettiza relevă că imigranţii de astăzi pot găsi în Italia protecţie şi asistenţă.