Record negativ privind livrările de locuințe noi

Livrările de locuinţe noi în 2025, la nivel naţional, au fost estimate de o companie de consul­tanță imobiliară la sub 58.000 de unităţi, cel mai redus volum din ultimii opt ani. În opinia specialiștilor, deşi contextul economic este dificil, piaţa imo­biliară rămâne rezilientă datorită cererii încă solide în marile centre urbane.

Pe partea de ofertă, dinamica pieței imobiliare în 2025 a fost diferită faţă de anii anteriori: în timp ce majoritatea regiunilor au înregistrat scăderi, Bucureştiul şi Ilfovul au consemnat o uşoară creştere a finalizărilor. „În prezent, oferta din Bucu­reşti-Ilfov este de peste două ori mai mare decât media din deceniul anterior pandemiei, în timp ce în restul ţării livrările sunt uşor sub media istorică, susține compania Colliers, potrivit Agerpres. În ceea ce privește perioada următoare, datele privind autorizaţiile de construire indică o restrângere, ceea ce sugerează că livrările de locuințe nu vor creşte semnificativ în perioada următoare.

Pe partea de cerere, evoluţia a fost neuniformă. Bucureştiul a înregistrat o scădere de aproape 10% a tranzacţiilor, mai accentuată decât media naţională, iar Cluj-Napoca a fost singurul mare oraş cu o creştere uşoară. „Chiar dacă tranzacţiile s-au redus uşor, nivelul general nu indică un an slab pentru piaţa rezidenţială, având în vedere că volumele rămân semnificativ peste media istorică recentă.

2025 a fost un an cu ritmuri diferite: a început mai lent, a accelerat în vară - inclusiv pe fondul majorării TVA - şi s-a stabilizat spre final”, a precizat Gabriel Blăniţă, director în cadrul companiei, citat de Agerpres.

În marile oraşe, preţurile au crescut, în medie, cu 5% în 2025, însă locuinţele noi, bine amplasate, cu infrastructură bună şi standarde ridicate de eficienţă energetică, au înregistrat creşteri consistente. „Pe termen lung, piaţa rezidenţială are baze solide, având în vedere că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare a locuinţelor din UE. (…) În 2026 este mai probabil să vedem o evoluţie echilibrată, cu şanse de revenire în a doua parte, dacă economia se stabilizează şi costurile creditelor încep să scadă”, a mai precizat Gabriel Blăniţă.

În ceea ce privește sectorul construcțiilor în general, responsabil de aproape 9% din PIB, 2026 va înregistra un nivel foarte ridicat de activitate, datorită investiţiilor publice în lucrări mari de infrastructură, arăta recent aceeași companie. Cu toate acestea, se vor resimți presiuni suplimentare din cauza unei noi taxe pe carbon care va scumpi materialele de construcții importate din afara UE, dar și a riscurilor în cazul unor eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea fondurilor europene. (C.Z.)