România a îndeplinit doar 27% dintre țintele din PNRR

Progresul României în ceea ce priveşte implementarea PNRR este foarte scăzut, cu o rată de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor de doar 27%, în iunie 2025, sub media de 32% a Uniunii Europene, arată Raportul din iunie al BNR privind stabilitatea financiară. Noul Guvern a agreat cu Comisia Europeană o revizuire a planului care să permită absorbirea în totalitate a banilor nerambursabili, trecerea proiectelor mature pe componenta de împrumut și simplificarea ţintelor şi jaloanelor. PNRR-ul revizuit ar urma să ajungă la Bruxelles în 14-15 iulie.

Potrivit raportului Băncii Naţionale a României, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro granturi şi împrumuturi în condiţii avantajoase în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, însă ritmul lent de implementare a PNRR a condus la amânarea trimiterii cererilor de plată şi, implicit, la blocaje în accesarea fondurilor şi la întârzierea investiţiilor planificate. Astfel, de la iniţierea programului, în 2021, până în iunie 2025, România a încasat doar 10,72 miliarde de euro, puţin peste o treime din alocarea totală, dintre care 4,32 miliarde de euro împrumuturi şi 6,4 miliarde de euro granturi (fonduri nerambursabile).

„România se numără printre economiile cu cele mai puţine progrese în ceea ce priveşte implementarea PNRR. Nivelul redus al realizărilor înregistrate pe parcursul celor patru ani, raportat la termenul-limită (31 august 2026, n.r.) pentru finalizarea tuturor jaloanelor şi ţintelor, face puţin probabilă recuperarea întârzierilor în intervalul de timp rămas”, atenţionează BNR, citat de Agerpres.

Pentru a nu pierde aceste fonduri substanţiale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a demarat un proces de analiză şi revizuire a PNRR, în acord cu Comisia Europeană, a declarat luni ministrul de resort, Dragoş Pîslaru, după şedinţa de Guvern. „Ne vom mobiliza în perioada următoare pentru fiecare minister de linie, să putem avea o situaţie foarte clară la nivel tehnic. Dacă lucrurile vor merge, înseamnă că la 14-15 iulie avem un acord (cu Comisia, n.r), trimitem după aceea planul pentru aprobare (la Consiliul European, n.r.), proces care va dura cam două-trei luni de zile”, a spus ministrul, conform Agerpres.

Potrivit acestuia, până la 25 noiembrie se doreşte deblocarea celor 860 de milioane de euro suspendaţi din Cererea de plată 3, iar până la sfârşitul anului să se facă plata aferentă Cererii 4. „Ca să înţelegem mai bine numerele acestor cereri de plată, iniţial România avea un plan de 10 cereri de plată, o cerere aproape pe semestru. Ulterior, ca urmare a întârzierilor şi a renegocierii bazate pe introducerea Repower EU, am ajuns la 8 cereri de plată. Acum suntem, cu un an înainte de terminarea PNRR, cu cererea numărul 3 depusă - şi doar parţial acceptată şi plătită”, a explicat Pîslaru săptămâna trecută, subliniind că „21 miliarde de euro din cei 28,5 miliarde de euro se pot salva”. (C. Z.)