Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială România are nevoie de un nou sistem de vot pentru diasporă

România are nevoie de un nou sistem de vot pentru diasporă

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 28 Mai, 2019

Problemele de care s-au lovit și la acest scrutin românii din diasporă, care au vrut să voteze duminică pentru europarlamentare şi referendum, arată că România are nevoie de o nouă legislaţie în ceea ce priveşte votul în străinătate. În multe dintre oraşele europene în care comunitatea românească este numeroasă, alegătorii au reclamat aglomeraţia, numărul insuficient de buletine de vot şi de ştampile. Ministrul afacerilor externe a afirmat că nu are ce să îşi reproşeze cu privire la cozile de la secţiile de votare din străinătate şi a dat vina pe „participarea foarte largă” la vot. Potrivit rezultatelor provizorii, PNL a obţinut 26,23% din voturi, PSD - 23,68%, iar Alianţa USR PLUS - 20,51%. 

Aglomeraţia şi procesul de votare îngreunat, presiuni asupra votanţilor din partea autorităţilor locale şi lipsa transparenţei se numără printre neregulile semnalate la alegerile europarlamentare şi la referendumul de duminică, 26 mai 2019, de către observatori şi alegători, la call center-ul pus la dispoziţie de Expert Forum.

„Cele mai grave nereguli semnalate de observatori şi de alegătorii care ne-au contactat la call center între orele 12:00 şi 20:00 sunt aglomeraţia şi procesul de votare îngreunat la numeroase secţii din ţară şi mai ales din străinătate, lipsa ştampilei de control pe buletinele de vot pentru referendum la unele secţii de votare, presiuni asupra alegătorilor din partea autorităţilor locale şi lipsa transparenţei procesului (inclusiv prin îndepărtarea observatorilor din secţiile de votare şi ameninţări adresate observatorilor)”, se precizează într-un comunicat al organizaţiei nonguvernamentale Expert Forum.

Cât priveşte votarea îngreunată în ţară şi în străinătate, sursa citată menţionează că secţiile din străinătate s-au dovedit insuficiente ca număr şi slab dotate cu buletine de vot, ştampile şi personal.

„La multe secţii de votare s-au format cozi lungi, cu timp de aşteptare de mai multe ore (de exemplu în Stuttgart, Manchester, Londra, Paris, Marsilia, Roma). În unele secţii de votare buletinele de vot s-au terminat încă din cursul după-amiezei”, se arată în comunicat.

Referitor la desfăşurarea procesului electoral din diasporă, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a afirmat, duminică seară, că nu are ce să îşi reproşeze, menţionând că este nevoie de consens politic pentru schimbarea legislaţiei electorale.

„Participarea foarte largă a contrazis practic toate evaluările pe care le-am avut. (...) În mare majoritate, cu cel puţin o treime-două treimi din secţiile de votare din străinătate s-a stat la coadă. (...) Din punctul meu de vedere, cred că ne-am atins limitele pe care putem noi să le asigurăm în materie de voturi în străinătate”, a declarat ministrul, la un post de televiziune.

Potrivit lui Meleşcanu, România are nevoie de o nouă legislaţie în ceea ce priveşte votul în străinătate, fie că este vorba despre trecerea la un sistem electronic sau despre votul prin corespondenţă. În străinătate au fost deschise 441 de secţii de votare, iar procesul de vot a început în Noua Zeelandă, sâmbătă, la ora 22:00, ora României, şi s-a încheiat luni, 27 mai, la ora 7:00 (ora României), odată cu închiderea secţiilor de pe coasta de vest a SUA şi Canada. În diasporă au votat 375.219 alegători pentru alegerile europene şi 371.884 pentru referendum.

România, alături de Bulgaria, Grecia şi Italia, este una dintre ţările UE care le permit cetăţenilor lor rezidenţi în străinătate să voteze la europarlamentare, spre deosebire de cetăţenii din Cehia, Grecia, Irlanda, Italia, Malta şi Slovacia, care nu pot vota la europarlamentare decât din ţara de domiciliu.

Potrivit datelor parţiale disponibile ieri, la ora închiderii ediţiei, PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,23% din opţiunile alegătorilor, PSD - 23,68%, iar Alianţa 2020 USR PLUS - 20,51%, urmate de Pro România - 7,01%, UDMR - 6,07%, PMP - 5,55%.

În ţară au votat 8.954.959 (49,02%) de alegători pentru alegerile europene şi 7.541.311 (41,28%) pentru referendum, care a fost, astfel, validat.