Sectorul laptelui este dominat de ferme mici neproductive

România produce 4,4 milioane de tone de lapte crud pe an, din care doar o treime ajunge în procesare industrială, iar 75% dintre fermele autohtone au maximum cinci capete de vaci de lapte, relevă un studiu de specialitate, realizat de Consiliul Concurenţei. Organizarea fermelor mici în asociații ar creşte cantitatea de lapte românesc procesat și ar reduce dependența de importuri; de asemenea, ar consolida puterea de negociere a producătorilor și ar facilita accesul la investiţii şi tehnologii moderne.

Conform datelor centralizate de autoritatea de concurenţă, România deţine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar şi 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică existenţa unui număr foarte mare de exploataţii mici, cu productivitate redusă. Totodată, țara noastră înregistrează cel mai scăzut randament de lapte pe cap de animal din UE, cu 3.580 kg lapte/vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg lapte/vacă. „Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă şi cu o putere limitată de negociere în relaţia cu procesatorii”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, potrivit Agerpres.

Randamentul scăzut duce și la costuri unitare de producţie mai ridicate. În paralel, numărul de bovine a scăzut cu 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024. Cercetarea mai arată că procesatorii de lapte se aprovizionează, în principal, de la fermele româneşti, însă cantitatea de lapte colectată este insuficientă pentru a acoperi necesarul industriei, astfel că recurg la importuri. 

Referitor la sectorul de procesare a lactatelor, acesta este axat, în principal, pe produse cu valoare adăugată redusă, obţinute în urma unei procesări minime, caracterizate prin marje de profit mai mici, sunt de părere specialiştii. Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, şi produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte bătut), cu 231.000 de tone, reprezintă peste 70% din volumul total procesat. Studiul autorităţii de concurenţă, care a analizat 19 procesatori, atât grupuri mari, cât și procesatori naţionali şi locali, mai arată că entităţile multinaţionale au o capacitate medie de procesare de 519.000 l/zi, faţă de 77.000 l/zi în cazul procesatorilor locali. 

În ceea ce privește preţul mediu al laptelui crud la poarta fermei, în perioada 2018-2024, acesta a crescut cu 71%, de la 1,4 la 2,4 lei/l, pe fondul majorării costurilor de producţie, inflaţiei şi efectelor generate de pandemie şi de războiul din Ucraina. La laptele cu 3,5% grăsime, preţul de vânzare al procesatorilor către retaileri a crescut cu 59%, iar preţul mediu la raft cu 56%, o evoluție apropiată de ritmul general de creştere a preţurilor din economie, având în vedere că inflaţia generală cumulată, în 2018-2024, a fost de 55,39%. (C.Z.)