Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Soluţii la criza forţei de muncă

Soluţii la criza forţei de muncă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 15 Martie 2019

Declinul demografic şi migraţia sunt principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forţei de muncă, arată un studiu publicat recent. Pentru diminuarea crizei de pe piaţa muncii, experţii propun mai multe soluţii, precum integrarea pe piața muncii a membrilor apți de muncă ai familiilor beneficiare de ajutor social, prelungirea vieţii active şi aplicarea unui plan de acţiune pentru stoparea declinului demografic.

Populaţia totală a României va scădea la 18 milioane de persoane în anul 2030 şi doar 7,3 milioane vor face parte din categoria persoanelor ocupate, ceea ce va pune o presiune şi mai mare asupra sistemului public de pensii, potrivit studiului „Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România”, realizat de Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române (INCE) şi KPMG. Directorul (INCE) al Academiei Române, Luminiţa Chivu, a arătat că există localităţi în România unde raportul dintre vârstnici şi tineri ajunge la 6/1. „Raportul dintre numărul de persoane în vârstă de 65 de ani şi peste şi tinerii sub 15 ani variază între 2,01/1 în judeţul Teleorman şi 0,8/1 în Ilfov. Luând un exemplu din cele 78 de unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe, municipii - din judeţul Alba, avem localităţi cum e Ohaba, unde avem un raport de 6,1/1, deci 6 vârstnici la un tânăr sub 15 ani”, a declarat Luminiţa Chivu, citată de Agerpres.
Deficitul de forţă de muncă va creşte în continuare, se precizează în studiu, pentru acest an fiind estimat la circa 300.000 de persoane, însă cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023 din cauza faptului că tot mai mulţi tineri, respectiv 47%, intenţionează să emigreze în următorii 5 ani.

Directorul INCE a mai atras atenţia că, deşi rata totală a şomajului este redusă în România, 3,32% în luna ianuarie a acestui an, totuşi, în rândul tinerilor, „suntem pe primele locuri din Uniunea Europeană, cu 18,3%”.

Realizatorii studiului au identificat segmente importante de populaţie, aproximativ 2 milioane de persoane, care nu se regăsesc nici pe piaţa muncii şi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaţie şi formare profesională. Avem de-a face, astfel, cu un potenţial uman nevalorificat, un fenomen care trebuie analizat în profunzime, după cum spun specialiştii, astfel încât să fie luate şi măsuri care să conducă la inserţia lor pe piaţa muncii.

Toate sectoarele pieţei muncii sunt în suferinţă, chiar şi sectorul IT, care, deşi a fost declarat prioritate strategică şi au fost promovate măsuri de susţinere, înregistrează un decalaj între oferta estimată a sistemului de învăţământ şi cererea estimată de forţă de muncă din industrie, ce va ajunge la peste 20.000 până în 2021.

Realizatorii studiului propun mai multe soluţii pentru rezolvarea crizei forţei de muncă din România, printre care consolidarea cooperării între mediul educaţional şi piaţa muncii pentru modernizarea învăţământului profesional şi tehnic şi creşterea locurilor disponibile şi atractivităţii studiilor STIM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică), precum şi aplicarea unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru stoparea declinului demografic.

Totodată, realizatorii studiului arată că una dintre soluţii ar putea fi şi integrarea pe piața muncii a membrilor apți de muncă ai familiilor beneficiare de ajutor social în vederea asigurării venitului minim garantat. În semestrul I al anului 2018, în România se plăteau 215.040 ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat și 144.271 ajutoare sociale sub forma contribuțiilor pentru asigurarea de sănătate a persoanelor din familiile beneficiare de venit minim garantat. Prelungirea vieţii active prin adoptarea unor măsuri la nivelul politicilor publice şi la nivelul practicilor din companii, integrarea persoanelor rrome sau cu dizabilităţi în câmpul muncii reprezintă alte măsuri ce ar putea contribui la rezolvarea crizei.

O rezolvare de moment a crizei în anumite sectoare, cum este cel al construcţiilor, o reprezintă aducerea de muncitori străini pe piaţa muncii româneşti. Astfel, din acest an, firmele din România vor putea angaja până la 20.000 de muncitori străini, potrivit unei decizii a Guvernului.