Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Studiu privind dublul standard la alimente
Comisarul european Tibor Navracsics a dat publicităţii rezultatele unui studiu privind dublul standard al alimentelor, în cadrul căruia au fost analizate 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE. Concluziile sunt contradictorii. Studiul spune că, deşi nu s-a găsit nici o dovadă a unui decalaj între Est şi Vest în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare de marcă, totuşi, până la o treime din produsele testate comercializate sub mărci similare aveau o compoziţie clar diferită.
Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei UE pentru ştiinţă şi cunoaştere) a publicat luni un studiu care a avut ca scop clarificarea problematicii dublului standard de calitate la alimente. Au fost testate produse alimentare din întreaga Uniune Europeană, aplicând aceeaşi metodologie. Rezultatele studiului au fost prezentate de Tibor Navracsics, comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, responsabil cu Centrul de Cercetare.
„Unii europeni au senzaţia că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, faţă de cele disponibile în alte ţări. Comisia şi-a invitat oamenii de ştiinţă să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piaţa unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nici o dovadă a unui decalaj între Est şi Vest în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziţie clar diferită, deşi erau comercializate sub mărci identice sau similare”, a afirmat Tibor Navracsics.
Mai exact, studiul a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. România nu a participat la acest studiu. Eşantionul nu este reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piaţa UE, precizează Comisia Europeană. Studiul a constatat că în majoritatea cazurilor, compoziţia corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice, iar 27% din produse indicau, prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită. De asemenea, 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era identică, dar compoziţia produselor era diferită. Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era similară, însă compoziţia produselor era diferită.
La rândul său, Vera Jourová, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a dat asigurări că în cadrul pieţei unice europene nu vor exista standarde duble.
„Noile legi care sancţionează standardele de calitate duble şi consolidează competenţele autorităţilor de protecţie a consumatorilor ne oferă instrumentele de care avem nevoie pentru a pune capăt acestei practici. Atunci când îşi vor face cumpărăturile, consumatorii europeni vor putea avea încredere deplină că ceea ce văd este şi ceea ce cumpără”, a spus Jourová.
Potrivit comunicatului CE, printre măsurile întreprinse de comisie în privinţa produselor cu dublu standard de calitate se află clarificarea, pe cale legislativă, a situaţiilor în care standardele duble de calitate a produselor reprezintă o practică înşelătoare, în cadrul pachetului recent convenit privind „Noile avantaje pentru consumatori”.
Totodată, luni, Comisia Europeană a lansat o nouă cerere de propuneri, cu un buget total de 1,26 milioane de euro, pentru a consolida capacităţile organizaţiilor consumatorilor de a testa produsele şi de a identifica practicile înşelătoare. Data-limită pentru depunerea propunerilor este 6 noiembrie 2019.
La sondaj au participat următoarele state membre: Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Olanda.