Tot mai puține nașteri în România

Numărul românilor rezidenți în interiorul granițelor se reduce considerabil de la un an la altul, statisticile înregistrând numai în 2018 o reducere de 120.000 de persoane, adică populația ce ar putea forma un oraș. Peste 70% din această cifră este cauzată de numărul redus de nașteri, restul fiind români care au plecat peste hotare. Datele au fost arătate în cadrul unei dezbateri de joi, 7 martie, de la București, intitulată „Viitorul României și criza demografică în Uniunea Europeană”, inițiată de europarlamentarul independent Cătălin Ivan.

Populația Uniunii Eu­ropene se împu­ți­nează. În 70% din gos­podării nu există nici un copil, iar în 15% este doar unul, se arată în raportul „Evolu­ția Familiei în Europa” (2018) al Institutului pentru Politici Familiale. Țara noastră se înscrie și ea în această tendință: „România pierde zilnic 200 de locuitori, având mai bine de jumătate din populația activă în afara grani­țelor”, a spus europarlamentarul Cătălin Ivan.

Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică, a arătat că una din tendințele manifestate în prezent este apariția vârstei a patra, adică cei peste 80 de ani, și că speranța de viață va fi și mai mare în perioada următoare, respectiv de 100 de ani. Iar acești oameni vor trebui susținuți de eforturile celor tineri care devin tot mai puțini. El a mai arătat că 3,5 milioane din românii de vârstă fertilă sunt în afara țării, unde procentul naște­rilor este mai mare decât în țară. De asemenea, a avertizat că în Anul Centenar România a atins un „indicator de lichidare a populației”: românii de peste 65 de ani sunt mai numeroși decât cei sub 14 ani.

Româncele din Occident nasc mai degrabă decât cele din țară, deoarece primesc sprijin mai substanțial. La dezbatere a fost prezentat un model de sprijin. Roxana-Andreea Marin, de la Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, a enumerat ajutoarele oferite familiilor și copiilor din Capitală. Printre acestea, voucherul de servicii medicale pentru gravide și stimulentul financiar de 2.500 de lei la naștere. „Fără politici sustenabile pe termen lung, nu putem face față decalajelor demografice”, a spus ea.

Sergiu Octavian Stan, expert în dezvoltare durabilă și lector la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, a discutat aspectele economice ale scăderii populației, explicând core­la­ția dintre puterea demografică și produsul intern brut: oamenii sunt producători de bunăstare, nu doar consumatori de resurse. De exemplu, întreaga contribuție la pensii merge la plățile din prezent. „Singurul care poate plăti pe viitor este copilul care se naște”, a spus el.

Pe tărâm cultural, Corina Bistriceanu Pantelimon, sociolog, lector la Universitatea „Spiru Haret” din București, a pledat pentru revalorizarea rolurilor așa-zis „tra­di­ționale” din familie: femeia ca mamă și bărbatul ca tată. Nu sunt „stereotipuri” culturale schim­bătoare. Ele au cores­pon­dență în biologie, iar o gândire care opune natura și cultura este falsă, spune ea: „Aceste roluri sunt deopotrivă naturale și culturale”.

Un aspect adesea trecut sub tăcere este că gravidele lipsite de sprijin renunță la sarcină. În Europa se fac anual un milion de avorturi. Numai în spitalele de stat din România se fac 500 de avorturi la fiecare mie de nașteri. Aceasta nu include și avorturile medicamentoase sau făcute la clinici private. „Avorturile și cancerul sunt principala cauză a mortalității în Europa. Oare nu subestimăm rolul avortului în scăderea natalității?”, s-a întrebat Ioana Picoș.

Eliza-Maria Cloțea, președinta Asociației Studenți pentru Viață din București, a sugerat măsuri de consiliere și asistență socială pentru gravide și legalizarea începerii adopției din timpul sarcinii, ca în SUA și Marea Britanie.

Revenind la România, europarlamentarul Cătălin Ivan a menționat și problema identitară: mai găsesc românii sens în a trăi și a-și naște copiii în țara lor? El crede că problema demografică ar trebui să fie prioritatea zero a statului și a partidelor. „Nu este nevoie de un geniu, ci de un efort colectiv”, a concluzionat el.