UE intră în negocieri dificile pentru bugetul 2028-2034

Negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (CFM) pentru perioada 2028-2034 au intrat săptămâna trecută într-o fază decisivă, după ce Parlamentul European și-a adoptat poziția oficială față de propunerea Comisiei, deschizând confruntarea politică directă cu statele membre. Miza depășește dimensiunea strict bugetară și vizează, în realitate, redefinirea modului în care UE își finanțează prioritățile strategice.

Cadrul financiar multianual reprezintă bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, stabilit pe perioade de șapte ani, care fixează plafoanele de cheltuieli și direcțiile strategice ale politicilor europene. Procedura de adoptare este una complexă, care se întinde pe doi-trei ani: propunerea este elaborată de Comisia Europeană, urmată de negocieri între state în cadrul Consiliul Uniunii și de consultări cu Parlamentul European. Adoptarea finală necesită unanimitatea statelor și acordul Parlamentului.

Pentru 2028-2034, Comisia Europeană a propus, în 2025, un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aproape dublu față de 1.074 de miliarde de euro în 2021-2027), adică 1,26% din venitul național brut (VNB) al UE. Executivul european vizează prioritizarea cheltuielilor către domenii precum apărarea, tehnologia și politica industrială, fără a diminua complet importanța politicilor tradiționale, precum ­coeziunea și agricultura. Viitorul buget vine și cu o nouă abordare. Dacă actualul cadru financiar este construit pe programe separate, cu reguli și implementare relativ uniforme, noul model mută accentul către statele membre, care ar urma să elaboreze planuri naționale integrate, negociate apoi cu Comisia Europeană. Plățile ar fi condiționate de atingerea unor jaloane și obiective concrete și ar depinde astfel de rezultatele măsurabile. 

În poziția sa de negociere, elaborată de eurodeputaţii Siegfried Mureşan (PPE) şi Carla Tavares (S&D) și adoptată marțea trecută, Parlamentul European solicită un buget cu 10% mai mare, de 1,38% din VNB, separarea costurilor legate de rambursarea datoriei aferente programelor de redresare de tip PNRR (aproximativ 0,11% din VNB) de finanțarea politicilor europene, susținând că noile priorități - de la securitate și apărare până la tranziția verde - nu pot fi susținute prin reducerea programelor existente. Eurodeputaţii se opun ferm și abordării „un singur plan pentru fiecare stat membru”, care ar slăbi politicile UE, ar reduce transparenţa şi ar crea concurenţă între beneficiari.

În paralel, o analiză publicată de Curtea de Conturi Europeană avertizează că noua arhitectură bugetară propusă de Comisie, bazată pe planuri naționale integrate și mecanisme de finanțare condiționate de rezultate, ar putea aduce atât câștiguri de eficiență, cât și riscuri semnificative legate de transparență și monitorizare. (C.Z.)