Uniunea Europeană strânge rândurile în plan economic

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au angajat joi să accelereze reformele pentru relansarea competitivi­tății economice a blocului comunitar, într-un context marcat de presiuni din partea Chinei și Statelor Unite. Reuniți informal la castelul Alden Biesen din Belgia, șefii de stat și de guvern au convenit că UE trebuie să devină „mai rapidă și mai eficientă”, prin consolidarea pieței unice, reducerea birocrației și mobilizarea capitalului european.

În centrul discuțiilor s-a aflat întărirea pieței unice, principalul atu economic al UE, încă afectată de bariere interne. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a ple­dat pentru eliminarea obstaco­lelor care „țin frâna de mână trasă” economiei: „O Europă, o piaţă!” Executivul european pregă­tește introducerea unui „al 28-lea regim” juridic, supranumit „EU Inc.”, un set unic simplificat de reguli aplicabile companiilor la nivelul UE, care ar permite înregistrarea online a unei firme în 24 de ore și ar reduce sarcinile administrative și fragmentarea legislativă. Măsuri concrete ar putea fi adoptate la următorul summit, din martie. Discuțiile au avut la bază planul lansat anul trecut de fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, care prevedea consolidarea pieței unice, reducerea biro­crației și mobilizarea economiilor cetățenilor, scrie AFP.

În paralel, și președinta BCE, Christine Lagarde, a solicitat ­reforme rapide, prin acțiuni precum dezvoltarea unui euro digital, aprofundarea pieţei unice, promovarea inovaţiei, un activ sigur comun al zonei euro, potrivit Reuters. Ideea emiterii de datorie comună rămâne însă controversată: cancelarul german Friedrich Merz a exclus eurobondurile, considerându-le adecvate doar situațiilor excepționale.

Prețurile la energie au generat discuții, atât la Alden Biesen, cât și cu o zi înainte la un summit la Anvers al mediului de afaceri cu înalți oficiali de pe continent. Industria europeană reclamă costuri de două-trei ori mai mari decât în SUA sau China, din cauza depen­denței de gaz și a structurii pieței electrice. Totodată, state precum Italia vor revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, considerat împovărător pentru firme. Președintele francez a avertizat însă că abandonarea obiectivelor climatice ar fi „o eroare strategică”.

Un alt punct sensibil a fost „preferința europeană” în sectoare strategice. Propunerea „Made in EU” prevede ca firmele subvențio­nate să producă în UE sau să utilizeze componente europene. Fran­ța susține abordarea, dar Germania avertizează asupra riscului creșterii costurilor și al deteriorării relațiilor comerciale. 

În ciuda divergențelor în pri­vința datoriei comune, a protec­ționismului industrial sau a reformei pieței carbonului, mesajul transmis la Alden Biesen a fost clar: competitivitatea a devenit prio­ritatea centrală a Uniunii. (C.Z.)