Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Ce presupune recuperarea unui dependent de droguri
A readuce în lumea normalului o persoană care a căzut în mirajul drogurilor este, în cele mai multe cazuri, o muncă lungă şi istovitoare. Dependenţa fiziologică se rezolvă rapid, însă lucrul cel mai greu de dobândit este ieşirea din sfera dependenţei psihice. Pentru că o persoană care a consumat droguri ani la rând este vulnerabilă şi recidivează extrem de uşor. Dacă aveţi în familie, printre prieteni sau cunoştinţe, astfel de persoane, nu le abandonaţi. Ajutaţi-le să ajungă la profesionişti. Tocmai pentru a înţelege cum trebuie abordat un dependent de narcotice, vă prezentăm astăzi procedurile standard şi modul de lucru al consilierilor de adicţie, al psihologilor şi preoţilor dintr-un centru de recuperare care funcţionează de şase ani la Iaşi.
"Centrul de consiliere individuală şi de grup şi reabilitare persoane cu dependenţe de alcool şi alte droguri" din cadrul Fundaţiei "Solidaritate şi Speranţă" a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei este unul dintre primele centre din ţară specializate în prevenirea consumului de droguri şi în abordarea terapeutică a dependenţilor. Aici ajung aproape zilnic oameni a căror voinţă a fost înfrântă de substanţa pe care au consumat-o ani la rând unii din dorinţa de a fi acceptaţi într-un anumit cerc de prieteni, alţii din cauza lipsei de afecţiune şi atenţie din partea părinţilor (cazul adolescenţilor), iar o altă parte din cauza propriei lor slăbiciuni.
Odată ajunsă la centru, fie adusă de familie, fie din curiozitate, fiecare persoană dependentă este preluată de un consilier de adicţie. Iar de aici încolo, procesul de recunoaştere a dependenţei de o anumită substanţă, de recuperare şi de renunţare definitivă la drog este lung şi anevoios. "Noi îi încurajăm pe cei din familie să le lase la îndemână materiale informative. Numai citind singuri, fără să le impună nimeni, aceşti oameni află că suferă de o boală, că nu numai lor li se întâmplă asta şi capătă curajul de a apela la specialişti. Aici, la noi, beneficiază de consiliere individuală, de evaluare psihologică. Noi încercăm, în acelaşi timp, să-i tratăm ca pe nişte voluntari, şi nu ca pe nişte beneficiari ai unor servicii, deşi, oficial, aşa îi numim", ne-a explicat pr. Iulian Negru, coordonatorul centrului.
Consilier de adicţie pentru fiecare caz în parte
Consilierea individuală a celor care apelează la serviciile centrului este asigurată de consilierii de adicţie. Ca formaţie, aceştia sunt asistenţi sociali, însă au urmat cursuri de specializare în domeniul adicţiilor. Diferenţa dintre un consilier de adicţie şi un simplu asistent social este dată de faptul că acesta din urmă se deplasează la domiciliul celui aflat în suferinţă, pe când consilierii de adicţie, conform regulamentului, activează doar în cadrul centrului.
La sosirea în centru, persoana dependentă este preluată de consilierul individual şi este supusă unui test, în urma căruia i se poate evalua gradul de dependenţă. Cazurile se discută apoi la şedinţa comună a consilierilor, în echipă, pentru a se identifica toate problemele. "Pe durata terapiei, persoana respectivă beneficiază de consiliere individuală cu un consilier. După două şedinţe, dacă solicită, poate beneficia de evaluare psihologică timp de trei şedinţe. Apoi, continuă încă nouă şedinţe de consiliere individuală, timp în care participă, în paralel, la şedinţe cu un consilier de egali. Apoi urmează terapia de grup", a precizat Otilia Şarban, consilier de adicţie în cadrul centrului din 2007.
Contract de prestări servicii între dependent şi centru
Foarte important, însă, este contractul pe care consilierul responsabil de caz îl încheie cu beneficiarul (persoana dependentă), prin care acesta este responsabilizat să urmeze terapia şi să respecte rigorile pe care un astfel de angajament le impune. "Se semnează un contract prin care noi garantăm confidenţialitatea, iar el admite un regulament de respectat. Apoi se stabilesc, săptămânal, câte două şedinţe de consiliere individuală, timp în care intervine şi psihologul", a subliniat pr. Negru.
La semnarea contractului, cel mai dificil lucru este obţinerea datelor personale ale dependentului în cauză, în special consumatorii de droguri ilegale fiind foarte reticenţi. "În momentul în care semnează contractul, el se implică activ şi este obligat să dea informaţii complete, clare. Contractul îi responsabilizează şi le conferă siguranţă; sunt într-un mediu sigur. Învaţă, astfel, că sunt lucruri care trebuie respectate. O mare parte dintre ei au probleme cu încălcarea libertăţii; ei spun că de asta consumă droguri, pentru că aşa se simt liberi. E un mod de a-şi manifesta rebel libertatea. Prin contract, ei înţeleg ce-nseamnă să intri într-un program de recuperare. În plus, serviciile noastre sunt gratuite, iar asta îi motivează să accepte şi să nu renunţe", consideră consilierul de adicţie Otilia Şarban.
Psihologul, cel care merge către cauza dependenţei
În recuperarea dependenţilor, rolul psihologului este extrem de important. În urma unor teste, acesta stabileşte modul în care se poate lucra cu acea persoană, nivelul de inteligenţă al acesteia, starea emoţională şi, mai ales, etiologia bolii. Respectiv, dacă o boală psihologică a determinat consumul sau dacă, mai grav, consumul a determinat o tulburare psihologică. "În momentul în care un beneficiar ajunge la noi, într-o primă etapă, cea de preluare a cazului, are loc interviul iniţial. Acesta cuprinde o serie de aspecte precum date personale, istoricul consumului, cauzele care au determinat dependenţa, motivaţia pentru consum şi predilecţia pentru o anumită substanţă, relaţia pe care persoana în cauză o are cu familia, colegii. Încercăm să aflăm astfel modul în care dependenţa persoanei s-a răsfrânt asupra familiei, şcolii, serviciului etc. De asemenea, încercăm să aflăm şi informaţiile pe care le pot furniza aparţinătorii. Tot acum se sondează motivaţia pentru schimbare ("de ce acum?"), resursele pe care le deţine pentru a se schimba ("ce succese ai obţinut în trecut?"). Asta îl va ajuta să dea curs terapiei şi să pună bazele relaţiei terapeutice", a declarat Nicoleta Bujoreanu, psiholog în cadrul centrului de trei ani. După acest interviu, în urma evaluării cazului, psihologul decide dacă este necesar ca persoana respectivă să fie văzută de un medic sau de un neuropsihiatru.
Terapia de grup şi participarea la grupurile de suport
După consiliere, în momentul în care sunt pregătiţi, li se face intrarea în terapia de grup. Aceasta este realizată de psiholog şi de un consilier de egali, respectiv un consilier angajat din rândul unor foşti dependenţi (o persoană care a renunţat la substanţa adictivă de cel puţin un an şi care doreşte să împărtăşească celor care suferă de aceeaşi boală de care a suferit şi el experienţa personală). "Eu îi încurajez să meargă la aceste grupuri de suport, pentru că nimic nu face cât o poveste de viaţă mărturisită, care să aibă ecou pentru ei, să aibă impact şi în care să se regăsească; să fie capabili să spună: "Da, pe aici am trecut şi eu"", ne-a explicat psihologul Nicoleta Bujoreanu.
Lumea drogurilor nu e lumea mea
Ortodoxia, o metodă terapeutică care însănătoşeşte sufletul dependentului
Modul profesionist în care specialiştii din cadrul "Centrului de consiliere individuală şi de grup şi reabilitare persoane cu dependenţe de alcool şi alte droguri" încearcă să rezolve una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă comunitatea din care fac parte reprezintă, cu certitudine, un model de implicare activă a Bisericii în societate. Pentru că, dincolo de aspectele tehnice pe care le presupune terapia unor persoane dependente, cei de la centru utilizează o metodă care există de milenii, terapeutică prin excelenţă, dar nedescoperită în întreaga sa dimensiune de cei căzuţi în capcana drogurilor: metoda Ortodoxiei. "Dependenţa este o boală bio-psiho-socio-spirituală. De aceea, noi lucrăm într-o echipă multidisciplinară, care cuprinde consilierul de adicţie, psihologul, preotul şi, evident, medicul. Dependenţa fiziologică este uşor de rezolvat; dependenţa psihică este cumplită. Noi încercăm să folosim metoda ortodoxă, o metodă terapeutică prin excelenţă, care orientează spre sănătatea sufletului, dar, pe lângă aceasta, venim şi cu elemente profesionale, moderne. Mergem pe principiul "noi te ajutăm să te ajuţi". Pentru dependenţi, recuperarea este o problemă de viaţă sau de moarte, este obligatorie. Altfel, ei se pot întoarce oricând la drog", consideră părintele Iulian Negru.
Lumea drogurilor nu e lumea mea