Fie în cazul membrilor Rugului Aprins, fie în general când vorbim despre deținuții politici se uită un fapt esențial: familiile le-au fost alături și au suferit la fel de mult. Pe de altă parte, greutățile
Fie în cazul membrilor Rugului Aprins, fie în general când vorbim despre deținuții politici se uită un fapt esențial: familiile le-au fost alături și au suferit la fel de mult. Pe de altă parte, greutățile
Reînceperea anului universitar este un necesar prilej pentru a medita la condiția studentului de ieri și de astăzi. Este un prim articol în care vom ilustra explicit dimensiunea paideică a Rugului Aprins, atât cea de ordin laic, cât și aceea de ordin duhovnicesc. Am ales pentru început un memorabil text scris de un magistru cu vocație, profesorul universitar Alexandru Mironescu, membru emblematic al Rugului Aprins, publicat într-un volum editat de Universitatea București („Călăuza studentului. Vademecum academicum”, 1939-1940). Șef de lucrări al Facultății de Științe, el însuși își continua studiile în acei ani pentru susținerea celui de-al doilea doctorat, în filosofie, după cel în chimie susținut la Sorbona (1929). Redăm mai jos, în bună parte, meditația profesorului Al. Mironescu, un adevărat maraton intelectual - în care regăsim atât exigențele academice cele mai înalte, cât și morala și înțelesurile creștine ale vieții -, un text de o actualitate vie și astăzi.
O temă de studiu deosebit de fertilă atât în perspectivă teologică și spirituală, cât și în perspectivă generos culturală este aceea a influențelor întâlnirilor Rugului Aprins, mai ales ale celor
Informațiile despre conferințele petrecute la întâlnirile Rugului Aprins sunt sărace. Din mărturiile câtorva participanți știm că au conferențiat atunci, în anii 1945-1948, la Mănăstirea Antim (București)
Bună parte dintre membrii emblematici ai Rugului Aprins au avut o consistentă activitate științifică și culturală pe care au altoit-o în mod fericit pe căutările de ordin duhovnicesc. Vom întâlni astfel
Mărturiile despre părintele Daniil Sandu Tudor (1896-1962) sunt uneori nedrepte, extrem de subiective, lipsite de maturitate spirituală. Angrenat în vâltorile social-politice ale interbelicului românesc, viitorul
Încă șef de lucrări la Facultatea de Științe a Universității din București, în anul 1944, tocmai în preajma începuturilor întâlnirilor Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim, la care a fost direct
Volumul Floarea de Foc a fost scris parcă dintr-o răsuflare, între 2 decembrie 1963 și 8 iulie 1964, imediat după ieșirea - petrecută în ziua de 13 noiembrie 1963 - din închisorile comuniste, unde Alexandru
Citite cu atenție, câteva dintre scrierile profesorului Alexandru Mironescu, unele publicate abia în ultimii ani, dau mărturie și ne lămuresc în privința unor probleme controversate asupra istoriei reale a fenomenului cultural‑spiritual intitulat Rugul Aprins, pornit la Mănăstirea Antim din București în anii ’40. Aceste scrieri sunt completate în mod fericit de corespondența membrilor emblematici ai Rugului Aprins, de alte informații existente în arhive. Pornind de la scrierile lui Al. Mironescu, voi stărui în continuare asupra întemeierii Rugului Aprins.
O reală cercetare a informațiilor privitoare la personalitățile Rugului Aprins și a lucrării acestora presupune o verificare, încrucișată, din multiple surse. A ne limita strict la dosarele de anchetă ale
Inedit, pentru cel care nu a trăit atunci ori nu a cercetat cu seriozitate acele vremi, parte din corespondența membrilor Rugului Aprins, odată primită de destinatar, era uneori multiplicată. Motivul era evident:
Recent a apărut (la Humanitas) multașteptatul volum din Jurnalul lui Alexandru Mironescu, „Admirabila tăcere”, îngrijit și prefațat de Marius Vasileanu. Al treilea și ultimul capitol de Jurnal, scris
La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București s-a desfășurat joi, 19 ianuarie, prima întâlnire din acest an din cadrul cenaclului „Sfântul Simeon Noul Teolog” al instituției de
O prietenie exemplară între doi oameni de cultură şi credinţă a fost aceea dintre Alexandru Mironescu şi Ştefan Todiraşcu, ambii intelectuali din Mişcarea Rugul Aprins. Legătura lor de suflet este adusă în
S-a născut la 10 iulie 1903 în familia colonelului de armată Victor Mironescu din Tecuci, judeţul Galaţi. După ciclul liceal, tânărul Mironescu a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti
La 14 iunie 1958, a fost arestat din propria casă Alexandru Mironescu împreună cu fiul său, Șerban, și cu părintele Daniil Sandu Tudor, aflat în vizită la București în acea zi. Acuzația autorităților comun
În veacul al XX-lea, spaţiul românesc a odrăslit nenumăraţi mărturisitori: preoţi, monahi şi monahii, intelectuali sau simpli credincioşi care, atinşi de aripa Duhului Sfânt, au devenit fervenţi trăitori
Cea de‑a doua carte din arhiva Alexandru Mironescu, oferită cititorilor, alături de „Hrisovul clipelor” de ieroschim. Daniil de la Rarău, de Editura Renașterea din Cluj, este volumul postum al titularului
A vorbi despre Alexandru Mironescu înseamnă a creiona prototipul intelectualului creştin al sec. al XX-lea. Nu acesta este obiectivul Ilenei Sandu Mironescu în volumul pe care l-a editat acum aproape un
În zilele de 19 şi 20 noiembrie, s-a desfăşurat, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la sediul Protoieriei Tecuci, Colocviul de Filosofie "Ion Petrovici". Cu acest
Casa de Cultură a municipiului Tecuci împreună cu Protoieria Tecuci organizează în perioada 19-20 noiembrie Colocviul Anual de Filosofie "Ion Petrovici". Tema colocviului de filosofie din anul acesta este