Volumul Limitele cunoașterii științifice vestește și cristalizează o nouă perspectivă a operei cercetătorului, profesorului și scriitorului Alexandru Mironescu, membru fondator al Rugului Aprins, anume cea de
10 Dec, 2025
x
Volumul Limitele cunoașterii științifice vestește și cristalizează o nouă perspectivă a operei cercetătorului, profesorului și scriitorului Alexandru Mironescu, membru fondator al Rugului Aprins, anume cea de
Existențialismul a fost o mișcare filosofică cu adânci rădăcini în istoria filosofiei care a înflorit ca atare în secolele XIX-XX prin câteva mari personalități. Despre influența existențialismului asupra membrilor Rugului Aprins vom vorbi în continuare, cu exemple concrete din scrieri ale părintelui Daniil Sandu Tudor, Alexandru Mironescu și-ale Sfântului Dumitru Stăniloae.
Printr-un straniu concurs de împrejurări scrierile lui Alexandru Mironescu (1903-1973) au început să fie valorizate și cunoscute cu adevărat abia de vreo două decenii. Memoria sa - mărturiile despre această
Creștinul practicant nu are dileme în ceea ce privește importanța rugăciunii în viața sa cotidiană. Fie că este vorba despre rugăciunea din cadrul cultului bisericesc - care reglează și dă sens existenței
Generațiile mai tinere nu știu ce înseamnă sau au adesea o imagine deformată despre petrecerea sărbătorilor pascale în comunism. Jurnalul lui Alexandru Mironescu, membru fondator și emblematic al Rugului Aprins, se distinge prin câteva mărturii de o deosebită consistență duhovnicească. În completarea amintirilor sale din închisoare - am publicat deja un fragment în articolul intitulat „Cât am jinduit în pușcărie după preafrumoasele slujbe”, Ziarul Lumina (30 aprilie 2024) -, redăm mai jos alte câteva rânduri, dedicate Învierii Domnului, notate de profesorul Al. Mironescu în ultimii săi ani de viață pământească, publicate în Jurnalul său intitulat Admirabila Tăcere (vol. 3, Ed. Humanitas, București, 2023). Meditațiile creștine și mărturiile lui Alexandru Mironescu (1903-1973) devin, peste ani, prețioase file de istorie a rezistenței Bisericii în vremurile de prigoană ateist-comunistă.
Fie în cazul membrilor Rugului Aprins, fie în general când vorbim despre deținuții politici se uită un fapt esențial: familiile le-au fost alături și au suferit la fel de mult. Pe de altă parte, greutățile
Reînceperea anului universitar este un necesar prilej pentru a medita la condiția studentului de ieri și de astăzi. Este un prim articol în care vom ilustra explicit dimensiunea paideică a Rugului Aprins, atât cea de ordin laic, cât și aceea de ordin duhovnicesc. Am ales pentru început un memorabil text scris de un magistru cu vocație, profesorul universitar Alexandru Mironescu, membru emblematic al Rugului Aprins, publicat într-un volum editat de Universitatea București („Călăuza studentului. Vademecum academicum”, 1939-1940). Șef de lucrări al Facultății de Științe, el însuși își continua studiile în acei ani pentru susținerea celui de-al doilea doctorat, în filosofie, după cel în chimie susținut la Sorbona (1929). Redăm mai jos, în bună parte, meditația profesorului Al. Mironescu, un adevărat maraton intelectual - în care regăsim atât exigențele academice cele mai înalte, cât și morala și înțelesurile creștine ale vieții -, un text de o actualitate vie și astăzi.
O temă de studiu deosebit de fertilă atât în perspectivă teologică și spirituală, cât și în perspectivă generos culturală este aceea a influențelor întâlnirilor Rugului Aprins, mai ales ale celor
Informațiile despre conferințele petrecute la întâlnirile Rugului Aprins sunt sărace. Din mărturiile câtorva participanți știm că au conferențiat atunci, în anii 1945-1948, la Mănăstirea Antim (București)
Bună parte dintre membrii emblematici ai Rugului Aprins au avut o consistentă activitate științifică și culturală pe care au altoit-o în mod fericit pe căutările de ordin duhovnicesc. Vom întâlni astfel
Mărturiile despre părintele Daniil Sandu Tudor (1896-1962) sunt uneori nedrepte, extrem de subiective, lipsite de maturitate spirituală. Angrenat în vâltorile social-politice ale interbelicului românesc, viitorul
Încă șef de lucrări la Facultatea de Științe a Universității din București, în anul 1944, tocmai în preajma începuturilor întâlnirilor Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim, la care a fost direct
Volumul Floarea de Foc a fost scris parcă dintr-o răsuflare, între 2 decembrie 1963 și 8 iulie 1964, imediat după ieșirea - petrecută în ziua de 13 noiembrie 1963 - din închisorile comuniste, unde Alexandru
Citite cu atenție, câteva dintre scrierile profesorului Alexandru Mironescu, unele publicate abia în ultimii ani, dau mărturie și ne lămuresc în privința unor probleme controversate asupra istoriei reale a fenomenului cultural‑spiritual intitulat Rugul Aprins, pornit la Mănăstirea Antim din București în anii ’40. Aceste scrieri sunt completate în mod fericit de corespondența membrilor emblematici ai Rugului Aprins, de alte informații existente în arhive. Pornind de la scrierile lui Al. Mironescu, voi stărui în continuare asupra întemeierii Rugului Aprins.
O reală cercetare a informațiilor privitoare la personalitățile Rugului Aprins și a lucrării acestora presupune o verificare, încrucișată, din multiple surse. A ne limita strict la dosarele de anchetă ale
Inedit, pentru cel care nu a trăit atunci ori nu a cercetat cu seriozitate acele vremi, parte din corespondența membrilor Rugului Aprins, odată primită de destinatar, era uneori multiplicată. Motivul era evident:
Recent a apărut (la Humanitas) multașteptatul volum din Jurnalul lui Alexandru Mironescu, „Admirabila tăcere”, îngrijit și prefațat de Marius Vasileanu. Al treilea și ultimul capitol de Jurnal, scris
La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București s-a desfășurat joi, 19 ianuarie, prima întâlnire din acest an din cadrul cenaclului „Sfântul Simeon Noul Teolog” al instituției de
O prietenie exemplară între doi oameni de cultură şi credinţă a fost aceea dintre Alexandru Mironescu şi Ştefan Todiraşcu, ambii intelectuali din Mişcarea Rugul Aprins. Legătura lor de suflet este adusă în
S-a născut la 10 iulie 1903 în familia colonelului de armată Victor Mironescu din Tecuci, judeţul Galaţi. După ciclul liceal, tânărul Mironescu a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti
La 14 iunie 1958, a fost arestat din propria casă Alexandru Mironescu împreună cu fiul său, Șerban, și cu părintele Daniil Sandu Tudor, aflat în vizită la București în acea zi. Acuzația autorităților comun
