Colocviu în memoria lui Alexandru Mironescu în Capitală

La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București s-a desfășurat joi, 19 ianuarie, prima întâlnire din acest an din cadrul cenaclului „Sfântul Simeon Noul Teolog” al instituției de învățământ. Cercetătorul, eseistul și filosoful Alexandru Mironescu a fost comemorat, în cadrul evenimentului, în ajunul zilei în care se împlinesc 50 de ani de la mutarea sa la cele veșnice.

Întrunirea a debutat cu săvârșirea slujbei Parastasului, toți cei prezenți rugându-se pentru odihna acestui mare cercetător și mărturisitor al secolului trecut și a membrilor familiei sale.

În continuare, au evocat personalitatea lui Alexandru Mironescu, luând cuvântul cu participare în mediul online: Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului; și Paul Yawer, soțul Ioanei-Domnica, nepoata lui Alexandru Mironescu. De asemenea, au fost prezenți și au luat cuvântul  părintele arhimandrit Mihail Stanciu de la Mănăstirea Antim, părintele conf. Gheorghe Holbea, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, și prof. Daniel Mazilu.

Părintele Gheorghe Holbea, președintele cenaclului, a vorbit despre evenimentul desfășurat în Amfiteatrul „I.G. Coman” al instituției de învățământ, prezentând pe scurt cele mai importante repere din viața și activitatea lui Alexandru Mironescu: „Este primul eveniment din acest an care are loc în cadrul cenaclului «Sfântul Simeon Noul Teolog». Putem spune că facem o priveghere în această seară, întrucât mâine, pe 20 ianuarie, se împlinesc 50 de ani de la trecerea sa la Domnul. Tot în 2023 se împlinesc 120 de ani de la nașterea sa. Pentru noi, Alexandru Mironescu este întâi de toate un membru marcant al «Rugului Aprins». A făcut la Universitatea Sorbona studii de doctorat în chimie și fizică, fiind solicitat la un moment dat să rămână acolo în calitate de profesor. A venit însă în țară, devenind profesor la Facultatea de Științe, precum și membru al Academiei de Științe din București. Este cunoscut și ca scriitor, fiind consemnat de George Călinescu. Una dintre lucrările sale importante este intitulată «Limitele cunoașterii științifice», această temă fiind abordată și în alte scrieri ale sale. Este cunoscut și pentru activitatea sa din «Rugul Aprins». Alexandru Mironescu a găzduit în casa sa, după ce mișcarea «Rugul Aprins» nu a mai funcționat la Mănăstirea Antim, adică după 1948, multe dintre întrunirile acestui grup. La ele au participat, printre alții, și părintele Dumitru Stăniloae, poetul Vasile Voiculescu, muzicianul Paul Constantinescu sau părinții de la Antim, Benedict Ghiuș, Sofian Boghiu, Petroniu Tănase și nu numai. Alexandru Mironescu este omul de știință care avea să ducă crucea vocației sale creștine, fiind arestat în 1958, împreună cu fiul său, Șerban. A făcut cinci ani de închisoare, ieșind de acolo cu sănătatea șubrezită, și a trăit până în 1973. A fost cercetător, eseist, filosof, dar, mai presus de toate, un om de o profunzime teologică și de o seriozitate și autenticitate pe care au evocat-o contemporanii săi. Alexandru Mironescu este un etalon în ceea ce privește viața creștină, un model pentru lumea de atunci și lumea de astăzi”.