Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia X, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 128 „Nimeni nu poate vedea soarele dacă doarme și nici nu-și poate bucura privirile cu
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia X, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 128 „Nimeni nu poate vedea soarele dacă doarme și nici nu-și poate bucura privirile cu
Postul Sfintelor Paşti în care ne aflăm este un timp al ascezei şi al pocăinţei. Acum suntem pe drumul pocăinţei pe care îl unim cu postirea noastră pentru a ajunge în Săptămâna Mare, când vom fi alături
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIV, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 170-171 „Cel mai bun lucru este să nu păcătuiești, iar dacă păcătuiești, să simți
Zilele Păresimilor, îndeosebi cele dintâi și, mai apoi, săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului ne cheamă la o adâncă cercetare lăuntrică. Prin rugăciune, cântare, lecturi, postire, dar mai
În prima zi a Sfântului și Marelui Post, în sfintele lăcașuri ale Patriarhiei Române a fost oficiată slujba Pavecerniței Mari, în cadrul căreia a fost citită prima parte a Canonului de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul, capodoperă a liricii ascetice. În Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, rânduiala a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un bogat cuvânt de învățătură, explicând rostul postului în viața Bisericii și a creștinului.
Perioada postului este văzută ca un timp de restaurare a relației dintre om și Dumnezeu care a fost alterată de păcat. Prin post, credinciosul își cere iertare pentru greșelile sale și își exprimă dorința sinceră de a se întoarce în brațele Tatălui ceresc. În această perioadă nu doar că se renunță la alimente, dar se încurajează și o mai mare deschidere către ceilalți: iertarea aproapelui, faptele bune, milostenia și lucrarea tuturor virtuților. Postul devine o formă de reconciliere nu doar cu Dumnezeu, ci și cu semenii, pregătindu-l pe credincios pentru a primi binecuvântarea divină.
Lumea în care trăim este adesea zdruncinată de tumultul grijilor cotidiene, de preocupările egoiste pe plan profesional și de acumularea morbidă de factură pecuniară. De aceea, pentru omul contemporan atras de
Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne), marchează o tranziţie importantă pentru creştinii ortodocşi, săptămâna în care ieri am intrat având rolul de pregătire pentru perioada de pos
Iubiților, aceasta este acum a doua epistolă pe care v-o scriu. În ele caut să trezesc, în amintirea voastră, dreapta voastră judecată, ca să vă aduceți aminte de cuvintele cele mai înainte grăite de
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Omilia XLV, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 532 „Hristos le grăiește așa ca să-i atragă și să-i îmboldească; le arată că-i
Duminica a 32-a după Rusalii (a lui Zaheu) Luca 19, 1-10 În vremea aceea trecea Iisus prin Ierihon și, iată, un om bogat cu numele Zaheu, care era mai-mare peste vameși, căuta să vadă cine este Iisus, dar nu
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIV, III, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 170 „Spune-ți (…) păcatele tale unul câte unul, ca să ştii pentru care păcate iei
Sfântul Simeon Noul Teolog, Imne, Epistole și Capitole, Ed. Deisis (2001), p. 84 „Plâng și mi se străpunge inima când îmi strălucește lumina și văd sărăcia mea și știu unde sunt și în ce fel de lume
Sfântul Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Despre înălțarea minții, 11, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 319 „Să ne aducem aminte de păcatele noastre, dar să nu deznădăjduim
În Sfânta Evanghelie sunt multe istorisiri în care Îl vedem pe Domnul Hristos vindecându-i pe oamenii bolnavi și neputincioși. Am fost impresionat de vindecarea orbului din naștere (Ioan 9, 41). Aceasta a fost o
Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, Cartea a Șasea, XLIV, 1-6, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 13, pp. 268-269 „Scriind aceluiași Fabiu, Episcopul Antiohiei, care înclina
Origen, Omilii la Cartea Numerii, Omilia XXIII, Cap. II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1981), vol. 6, pp. 196-197 „(...) Să vedem înțelesul cuvintelor: Ce-Mi veți aduce la sărbătorile Mele?
Marea temă a zicerilor Patericului egiptean este schimbarea omului. Totul se învârte în jurul pocăinței și al posibilității transformării radicale prin pocăință. Dar acesta este un proces lung, greu, plin de
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIV, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 171-172 „Nimeni din cei care nu și-au șters aici pe pământ păcatele nu poate scăpa
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omlii la Matei, Omilia LXVII, III, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 777-778 „Dacă vrei să cobori la izvor, nimeni nu te împiedică. Harul nu se termină,
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Întâia convorbire cu părintele Isaac, Cap. XXVIII, 2, Cap. XXIX, 1-4, Cap. XXX, 1-2, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 57, pp.